Prețul mediu al energiei electrice pentru gospodăriile din UE a înregistrat o creștere puternică în prima jumătate a anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, urcând de la 22,0 euro/100 kWh la 25,3 euro/100 kWh, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. Situația este similară și când vine vorba despre prețul mediu la gaze, acesta crescând în prima jumătate a acestui an până la 8,6 euro/ 100 kWh, de la 6,4 euro/ 100 kWh, cât era în aceeași perioadă a anului trecut. Recent, prețul cu amănuntul al energiei electrice și la gaze a crescut considerabil în toată Uniunea Europeană. Situația geopolitică actuală, determinată de agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, este responsabilă pentru creșterea curentă, notează caleaeuropeana.ro.
Prețurile energiei electrice au crescut în toate statele membre, excepție făcând cinci țări UE
Prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au înregistrat creșteri în 22 de țări membre UE în prima jumătate a acestui an, comparativ cu perioada similară a anului 2021. Cea mai mare creștere (exprimată în moneda națională) a fost observată în Cehia (+62%), înaintea Letoniei (+59%) și a Danemarcei (+57%).
Eurostat relevă că cinci țări membre UE fac excepție de la acest trend, înregistrând scăderi ale prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici: Țările de Jos (-54%), Slovenia (-16%), Polonia (-3%), Portugalia și Ungaria (ambele -1%). În cazul primelor trei țări, trendul descendent se datorează subvențiilor și compensările adoptate de guverne, în vreme ce în cazul Ungariei prețurile sunt reglementate.
Exprimate în euro, cele mai mici prețuri medii ale energiei electrice pentru gospodării în prima jumătate a anului 2022 au putut fi observate în Țările de Jos (5,9 euro/ 100 kWh), Ungaria (9,5 euro/ 100 kWh ) și Bulgaria (10,9 euro/ 100 kWh ), în vreme ce cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (45,6 euro/ 100 kWh), Belgia (33,8 euro/ 100 kWh ), Germania (32,8 euro/ 100 kWh) și Italia (31,2 euro/ 100 kWh).
În România, prețurile la energia electrică destinată consumatorilor casnici a crescut cu 55,1% în prima jumătate a anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, ajungând la 23,6 euro/ 100 kWh, fapt ce ne clasează printre cele 10 țări UE unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri de preț pentru energia electrică pentru gospodării.
Prețul gazelor a crescut în aproape toate statele membre UE
Între prima jumătate a anului 2021 și prima jumătate a anului 2022, prețurile la gaze au crescut în 23 din cele 24 de state membre ale UE pentru care sunt disponibile date. Prețurile gazelor au crescut cel mai mult în Estonia (+154%), Lituania (+110%) și Bulgaria (+108%), în principal din cauza costului energiei. A existat un singur stat membru în care prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici au scăzut marginal în aceeași perioadă: Ungaria (-0,5%), unde prețurile sunt reglementate.
Exprimate în euro, prețurile medii la gazele naturale pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2022 au fost cele mai mici în Ungaria (2,9 euro/ 100 kWh), Croația (4,1 euro/ 100 kWh ) și Letonia (4,6 euro/ 100 kWh ), în vreme ce cele mai mari valori au fost constatate în Suedia (22,2 euro/ 100 kWh ), Danemarca (16,0 euro/ 100 kWh) și Țările de Jos (12,9 euro/ 100 kWh).
În România, prețul mediu al gazelor pentru consum casnic a crescut în prima jumătate a acestui an cu 94,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 6,1 euro/ 100 kWh.
România, deși a fost una dintre primele țări din UE care a plafonat prețul la energie electrică, conform Eurostat este țara care se găsește în grupa țărilor UE cu cele mai mari creșteri ale prețului la energie electrică pentru populație (a patra cea mai mare creștere a prețului la energie electrică pentru populație), menționează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, în ultima sa analiză de piață.
„Explicația este legată de modul în care s-a produs plafonarea prețului pe grupe de consum (mai ales că unii dintre consumatorii casnici de fapt nu au beneficiat de plafonarea prețului), dar mai ales că România a fost printre puținele țări care nu și a redus fiscalitatea din energie”, precizează specialistul.
Conform acelorași surse, România are al 10 lea cel mai mare preț din UE, găsindu-se în grupa țărilor cu cea mai scumpă energie electrică pentru populație.
Salariul minim brut în Romania a avut cea mai mare creștere în ultimii 10 ani din Europa, acesta a crescut cu 120%, dar în același timp au crescut și taxele și prețurile, diminuând efectul acestei creșteri.
Cu toate acestea România are al 3 lea cel mai mic salariu minim brut din UE, dar penultimul cel mai mic salariu minim net din Europa, după aplicarea taxelor.
„Îngrijorător este faptul că deși prețul a fost plafonat la energie electrică în semestrul I 2022, luând în considerare salariul minim brut al țărilor din UE (conform datelor Eurostat pentru luna iulie 2022) și raportându-l la prețul mediu al energiei electrice pentru populație din semestrul I 2022 (conform datelor Eurostat), România se găsește pe ultimul loc în UE, având cea mai mare sărărciei energetică din Uniune”, a adăugat Chisăliță.
România are în continuare o fiscalizare mare a energiei
Acest aspect, spune expertul în energie, se datorează proastei gestionări a Crizei Energetice din ultimele luni, în lipsa unor măsuri eficace de reducere a sărăciei energetice, dar mai ales a hotărârii de a păstra fiscalitatea mare în energie cu scopul de a profita de această criză și a se aduce bani mai mulți la bugetul României.
În același registru se încadrează și evoluția prețului energiei electrice la consumatorii non casnici din România, care deși plafonat în semestrul I 2022, a plasat România în rândul celor mai mari creșteri ale prețului la energie electrică (a doua cea mai mare creștere a prețului din UE și al patrulea cel mai mare preț din UE), scrie adevarul.ro.
„Acest aspect este deosebit de îngrijorător în perspectiva semestrului II 2022, unde începând cu 1 septembrie 2022, o mare parte din consumatorii non casnici nu mai beneficiază de preț plafonat sau beneficiază doar parțial de preț plafonat, aspect care va scoate multe companii din zona de competivitate europeană, ceea ce va determina în lipsa unor acțiuni imediate: relocarea industriei din România către țări unde energia este mai ieftină, reducerea activității unor industrii și falimentul altora.
Aceștia sunt indicatori după care ar trebui să se ghideze autoritățile în evaluarea eficienței măsurilor de diminuare a crizei energetice, iar aceștia sunt devastatori”, a încheiat specialistul.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google