Ghinea (Fonduri Europene) lansează programul „PRIMA CANALIZARE”: „E diferență mare între ce așteptau unii să facem ca investiții prin PNRR și ce se poate face…”

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul vrea să implementeze programul „Prima conectare la apă și canalizare”, prin care ar trebui construite 1630 de km de noi rețele de apă și 2470 km de rețele noi de canalizare. Pentru aceasta au fost alocate 1,88 miliarde de euro. Referitor la obiectivele de investiții ale Comisiei Europene pentru reformarea statelor membre UE, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a spus că „este o destul de mare diferență între ce așteptau anumiți oameni din România să facem ca investiții și ce se poate face”.

În Pilonul I – tranziția verde a PNRR, Guvernul propune prin componenta “Managementul sistemului de apă și canalizare” 3 reforme și 8 tipuri principale de investiții.

Reformele, pe scurt sunt, conform documentului prezentat:

  1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene.
  2. Reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor precum și a implementării corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei inundații.
  3. Consolidarea cadrului legislativ actual privind stabilirea pragurilor pentru avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase și a fluxului de elaborare și transmitere a informărilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice.

Pentru lucrări au fost alocate 1,88 miliarde euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a precizat că 976 milioane euro sunt pentru sisteme de apă şi canalizare, 545 milioane euro pentru sisteme de stocare a apei şi 323 milioane euro pentru sisteme de desecare şi drenaj, în agricultură.

Potrivit documentului trimis la Bruxelles, ca urmare a investițiilor se vor realiza, printre altele:

  • 1630 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000 locuitori;
  • 2000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori;
  • 000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă;
  • conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare;
  • Realizarea cadastrului apelor.

Documentul arată că, potrivit Raportului elaborat de Administrația Națională Apele Române (ANAR) privind conformarea cu Directiva Ape Uzate, în anul 2019, “circa 5,88% din populația echivalentă din aglomerările mai mari de 2000 l.e. a României (circa 1 milion l.e.) nu era conectată la rețele de canalizare existente finanțate din diferite surse naționale sau prin fonduri europene ca urmare a veniturilor reduse a unei părți a populației”.

Documentarea mai arată că în ceea ce privește valoare investițiilor publice necesare în sector, un studiu OCDE citat în raportul de țară din 2020 estimează cheltuieli de capital de aproape 17,68 miliarde de euro pentru aprovizionarea cu apă și canalizare, luând în considerare cerințele de conformare, în timp ce costurile suplimentare legate de conectarea persoanelor vulnerabile și marginalizate la sistemele publice de aprovizionare cu apă erau estimate la aproximativ 1,1 miliarde de euro până în 2030.

O altă evaluare a necesarului de investiții în sector realizată în 2020 de BERD, la solicitarea MIPE, estima un necesar total de investiții (infrastructură nouă și infrastructură reabilitată) de 22,7 miliarde de euro, din care 50,6% pentru apă și 47,5% pentru apă uzată.

Raportat la acest cost estimat, proiectele regionale de apă și apă uzată, noi și fazate, finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (2014 – 2020), care cumulează în prezent o valoare eligibilă de aprox. 5,73 miliarde euro, reprezintă un efort investițional substanțial dar insuficient având în vedere necesarul foarte mare de infrastructură”, conform PNRR.

Totodată, autorii documentului au scris că România ar trebuie să își dubleze sau tripleze capacitatea sa de investiții în acest sector în perioada următoare, „ceea ce reprezintă o mare provocare din punct de vedere logistic, financiar, economic și administrativ”.

Pentru aceasta este nevoie de reforme semnificative și eficiență sporită în sector, pentru a crea un mediu favorabil investițiilor, pentru a accelera absorbția fondurilor UE și a gestiona riscul de infringement”, mai scriu aceștia.

Reformele sunt susținute de investiții în extinderea și modernizarea infrastructurii de apă potabilă și de apă uzată, monitorizarea calității apei potabile și modernizarea laboratoarelor pentru o mai bună monitorizare a substanțelor deversate în ape. Întărirea rolului Autorității de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) vine să sprijine reformele și investițiile propuse, in special în activitatea de asigurare a calității apelor și respectarea măsurilor privind extracția, tratarea, stocarea, distribuția apei potabile și colectarea și tratarea apelor reziduale. Măsurile sunt susținute de măsurile de digitalizare aferente”, susține Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pentru a respecta principiile stabilite de Comisia Europeană în reformarea statelor membre UE, printre care egalitatea de gen și egalitatea de șanse, „extinderea accelerată a rețelelor de apă și canalizare pentru UAT-uri” a fost inclusă ca o condiție pentru crearea “unei mai mari autonomii pentru femei”.

Ministrul Cristian Ghinea a fost întrebat de presă dacă crede că decalajul de dezvoltare între digitalizarea României și a altor state europene va crește, în perspectiva obiectivelor de reformă agreate de statele membre UE.

Este o destul de mare diferență între ce așteptau anumiți oameni din România să facem ca investiții și ce se poate face. Din păcate, asta este situația în care suntem. Foarte mulți primari, autorități nu simt această nevoie. Eu pot să îi înțeleg, ei spunând «Am alte priorități la mine acasă, decât să fac digitalizare, spre exemplu canalizare». Acest plan are anumite chestiuni pe care n-o să le vedeți în planurile altor țări. N-o să vedeți că în Germania investesc 900 de milioane de euro pentru un proiect care se numește în cazul nostru «Prima canalizare», dar am considerat că este nevoie ca aceste localități care au fost neglijate, pentru că erau prea mici până acum, să aibă pentru prima oară acces la canalizare. Cu toate acestea, noi facem, pe eticheterea noastră, pragul de verde și de digital”, a afirmat oficialul din Guvern.

România va primi 29,2 miliarde de euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Banii trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *