Germania va avea un nou guvern până la Crăciun: LEGALIZAREA cannabisului, printre planurile viitoarei coaliții de guvernare

Partidul social-democrat din Germania (SPD) a ajuns la un acord pentru formarea unei coaliții de guvernare alături de Partidul Liber Democrat (FDP) și de Partidul Verzilor. Liderii celor trei partide au anunțat oficial formarea unui guvern de coaliție, care va fi condus de social-democratul Olaf Scholz, actualul ministru federal de Finanțe. Momentul marchează încheierea perioadei de 16 ani în care Germania a fost condusă de Angela Merkel și ieșirea de la guvernare a Partidul Creștin Democrat (CDU) condus de aceasta, notează BBC news.

La aproape două luni după ce a câștigat alegerile federale, partidul social-democrat din Germania va ajunge la putere alături de Verzi și de Liberi Democrați. Discuțiile pentru coagularea acestei echipe guvernamentale au început pe 21 octombrie, iar Deutsche Welle scrie că, cel mai probabil, Germania va avea un nou cabinet înainte de Crăciun, undeva în jurul datei de 6 decembrie. Olaf Scholz, alături de partenerii de coaliție, a declarat într-o conferință de presă organizată miercuri la Berlin, că „guvernul semafor” este aici, referindu-se la culorile roșu, galben și verde ale partidelor care vor conduce Germania în următorii patru ani. „Vrem să fim îndrăzneți când vine vorba de climă și industrie”, a declarat viitorul șef al guvernului federal.

Viziunea pentru Germania a viitorului guvern condus de Olaf Scholz include, printre altele, legalizarea canabisului. Va fi introdusă vânzarea „către adulți în scopuri recreative” și numai magazinele autorizate ar vinde canabisul. Coaliția de guvernare va monitoriza măsura și o va revizui peste patru ani. De asemenea, viitorul guvern de la Berlin își propune să elimine treptat cărbunele până în 2030 și să aibă cel puțin 15 milioane de mașini electrice care să circule pe drumurile nemțești până la finalul acestui deceniu. 

Este luată în considerare și vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul medical și pentru alți lucrători esențiali, pe fondul creșterii numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. „Situația este sumbră”, a transmis Scholz, precizând că „pandemia de coronavirus încă nu a fost învinsă”. Odată cu intrarea „verzilor” la guvernare, opinia publică din Germania este încrezătoare că statul german își va atinge obiectivele asumate pentru respectarea Acordului de la Paris, acela ca temperatura globală să nu crească cu mai mult de 1,5 grade Celsius peste nivelurile dinainte de Revoluția Industrială. 

Noua coaliție țintește ca 80% din energia electrică să provină din surse regenerabile până în 2030. Totodată, guvernul Scholz va căuta să folosească 2% din teritoriul Germaniei pentru energie eoliană și se va concentra și pe energia pe bază de hidrogen, conform CNN.  O altă măsură care ține capul de afiș al multor dezbateri în spațiul public din Germania este creșterea salariului minim la 12 euro pe oră. Totodată, guvernul Scholz are în plan să construiască alte 400.000 de apartamente noi în fiecare an, dintre care un sfert să fie etichetate drept locuințe sociale, pentru a face față crizei imobiliare din Germania.

Politica de tineret joacă un rol important în noua guvernare. Vârsta de vot va fi redusă de la 18 la 16 ani, cu planuri de reformare a legii electorale pentru a pune capăt numărului din ce în ce mai mare de parlamentari. Noul Bundestag are 735 de locuri. Schimbarea vârstei de vot pentru alegerile europene necesită o majoritate parlamentară simplă, dar pentru alegerile federale ar fi nevoie de sprijinul a două treimi din actualii parlamentari federali.

În ceea ce privește criza migranților, noul guvern al Germaniei are în plan ca Imigranții să poată solicita cetățenie germană după cinci ani. În același timp, acestora li se va permite dubla cetățenie, conform planurilor coaliției. Acest lucru ar transforma viețile a milioane de imigranți, care sunt în prezent cetățeni străini, deși au trăit în Germania zeci de ani.

Regula privind nicio datorie nouă a Germaniei a fost ridicată în timpul pandemiei, deoarece erau necesare mai multe fonduri pentru a aborda criza. Dar până în 2023, coaliția dorește să readucă datoria guvernului federal. Totodată, noua coaliție are în vedere anularea interdicției medicilor care anunță că efectuează avorturi, pentru a permite furnizarea de informații publice despre metodă fără teama de urmărire penală.

Germania este cea mai mare economie a Europei, așa că deciziile luate de noul guvern vor avea un efect mare asupra vecinilor săi, dar și asupra celorlalte state din blocul comunitar. În conferința de presă de miercuri, viitorul cancelar Scholz, în vârstă de 63 de ani, a declarat că „suveranitatea Europei este o piatră de temelie a politicii externe a Germaniei”, subliniind în același timp prietenia cu Franța și parteneriatul strategic SUA. 

Cele trei partide politice s-au mișcat mai repede și au ajuns la un acord de coaliție decât se așteptau analiștii și, mai ales, au făcut-o disciplinat, în ciuda unor potențiale dezacorduri de viziune. Puține amănunte cu privire la conținutul negocierilor au apărut pe piață. Totuși, potrivit detaliilor dezvăluite de presa germană, liderul FDP, Christian Lindner, va conduce puternicul minister de Finanțe al celei mai puternice economii europene. La rândul său, Robert Habeck, co-liderul Verzilor, ar putea conduce un nou super minister care va grupa portofoliile economiei, mediului și energiei. 

Președintele Verzilor, Annalena Baerbock, ar putea deveni prima femeie din Germania care ocupă portofoliul ministerului federal de Externe. Asta înseamnă că Germania va avea o atitudine mai intransigentă față de Rusia și China, în vreme ce va menține o strictă disciplină bugetară, datorită liberalilor, și va promova investițiile în economia verde.

Annalena Baerbock
Annalena Baerbock

Un acord preliminar dezvăluit luna trecută prevede că Germania va devansa termenul stabilit de guvernul Merkel pentru renunțarea la cărbune, din 2038 în 2030, în vreme ce se va concentra pe energia regenerabilă. „Pas cu pas, vom pune capăt erei combustibililor fosili”, se arată în protocolul de coaliție. De altfel, Annalena Baerbock, după alegerile din 26 septembrie, în urma cărora Verzii au obținut cel mai bun rezultat din istoria partidului, a declarat că „criza climatică este cea mai mare provocare a timpului nostru”„Ne putem transforma economia astfel încât să devină neutră din punct de vedere climatic. Avem un acord în care neutralitatea climatică este un numitor comun”, a transmis recent viitorul ministru de Externe. 

După ce au semnat protocolul de coaliție, lideriii celor trei partide, Annalena Baerbock de la Verzi, Olaf Scholz de la social-democrați și Christian Lindner de la democrat-liberali, vor propune spre aprobare acordul prin vot în forurile staturale ale propriile partide, aceasta fiind o procedură mai mult formală, subliniază Politico Europe. Verzii intenționează să își consulte toți membrii, în vreme ce SPD a planificat deja o conferință extraordinară a partidului pe 4 decembrie, unde se va decide aprobarea acordului. FDP are planuri asemănătoare pentru o conferință pe 5 decembrie. 

Cotidianul Financial Times remarcă faptul că cele trei partidele de coaliție ale noului guvern federal de la Berlin nu sunt niște parteneri politici tradiționali, întrucât democrat-liberalii conduși de Christian Linder au o formație ideologică de centru-dreapta, față de SPD și Verzi, care sunt de de stânga.

_120708083_bundestag_hemicycle_v3-nc
Grafic cu componența pe grupuri politice din Parlamentul federal al Germaniei. Captură foto: BBCNews.com

O tranziție fără probleme

Atentă la stabilitatea politică din țară, cancelarul Angela Merkel s-a asigurat că tranziția de putere va decurge fără probleme, în ciuda faptului că viitorul cancelar Scholz face parte din alt partid. Aceasta l-a inclus pe șeful social-democraților germani în întâlnirile bilaterale din timpul summitului G-20 de la Roma, inclusiv în cea cu președintele Joe Biden. Întrebată ce părere are despre faptul că Scholz va fi în fruntea guvernului în scurt timp, Merkel s-a arătat rațională și echilibrată. „Vor exista diferențe politice, evident. Dar voi putea dormi liniștită”, a spus aceasta.

În timpul mandatului de Cancelar al Angelei Merkel s-au succedat patru președinți americani (George W Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden) și cinci premieri britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson). Fără îndoială, pandemia de COVID-19 este cea mai grea criză cu care se va confrunta noul guvern federal de la Berlin. Germania se luptă deja cu o creștere a cazurilor care au împins Europa înapoi în situația de a fi din nou epicentrul global al pandemiei. Asta a dus la restricții dure din partea mai multor state și la proteste din partea cetățenilor obosiți de izolare sau  celor care contestă existența virusului. 

Viitorul cancelar Scholz a declarat reporterilor că vaccinarea obligatorie va fi luată în considerare de către noua coaliție, deoarece „vaccinarea este calea cea mai bună de ieșire din această pandemie”. Numărul cazurilor de COVID au crescut foarte mult în landurile din estul Germaniei, unde oficialii din domeniul sănătății au avertizat că spitalele sunt încărcate peste limită și ar putea rămâne în curând fără paturi pentru pacienții care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă.

Până în prezent, Germania a vaccinat aproximativ 80% din populația sa adultă, conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. De asemenea, luni, ministrul Sănătății, Jens Spahn, a avertizat că numărul mare al cazurilor noi de COVID-19 crește riscul ca oamenii care nu sunt vaccinați să se infecteze până la sfârșitul iernii, iar unii dintre aceștia vor muri dacă nu se imunizează. „Până la sfârșitul acestei ierni, aproape toți oamenii din Germania vor fi vaccinați, vindecați sau morți”, a spus ministrul, în legătură cu noul val pandemic produs de varianta Delta. 

Cancelarul Scholz va prelua conducerea celei mai mari economii a Europei într-un moment de creștere a incertitudinii diplomatice în Uniunea Europeană. Cele mai fierbinți dosare sunt reprezentate de agresiunea Rusiei și a Belarusului și amenințărilor la adresa statului de drept din Polonia și Ungaria. Criza migranților de la granița dintre Polonia și Belarus, despre care liderii occidentali au spus că este orchestrată de regimul de la Minsk cu sprijinul președintelui rus Vladimir Putin, a intensificat tensiunile la granița Uniunii Europene. Criza și-a pus un accent mai puternic asupra influenței Rusiei în Europa, nu în ultimul rând datorită controversatei conducte Nord Stream 2, care va aduce gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică. Autoritățile germane au suspendat săptămâna trecută procesul de aprobare a gazoductului pe fondul problemelor legate de licența de operare a companiei. Totodată, guvernele populiste din Polonia și Ungaria continuă să depășească limitele politice și democratice pe care s-au angajat să nu le încalce în momentul aderării la blocul comunitar. Recent, CJUE a decis că Polonia a încălcat legile europene privind independența judiciară.

Predecesorul lui Scholz, Angela Merkel, și-a făcut un nume în ultimii 16 ani prin faptul că a fost mâna fermă a diplomației UE, conducând în mod diferit blocul comunitar prin diverse criza, precum cea a datoriilor și a migranților. Rămâne de văzut dacă noul cancelar, odată cu preluarea conducerii executivului de la Berlin, va prelua și rolul de lider al UE sau va lăsa acești pantofii pentru altcineva. Austerul Olaf Scholz, multă vreme neagreat în Partidul Social Democrat (SPD) din Germania, se pregăteşte să preia ştafeta de la Angela Merkel, în fruntea unei coaliţii inedite de trei partide, graţie experienţei sale de ministru şi de ales local. Fără a face valuri şi inspirându-se din stilul Merkel până la mimetism în gestică, Olaf Scholz a reuşit să se impună, deşi rămâne destul de puţin cunoscut chiar şi germanilor. Nu a apărut nicio biografie a viitorului cancelar, totuşi fost ministru de mai multe ori şi ex-primar al Hamburgului, al doilea oraş al ţării. Descris de New York Times drept întruchiparea plictiselii în politică, Scholz a parcurs toate eşaloanele acţiunii publice începând din anii 1970. Născut la Osnabrück, la 14 iunie 1958, dintr-un tată comis-voiajor şi o mamă casnică, Scholz a intrat încă din 1975 în puternica mişcare de tineret a SPD, cunoscută în Germania drept Jusos. Pe atunci purta părul lung, pulovere de lână şi lua parte la numeroase manifestări pacifiste. În paralel, Olaf Scholz a făcut studii juridice, iar în 1985 a deschis un cabinet de avocatură specializat în dreptul muncii. A apărat salariaţi în numeroase dosare, începând cu reunificarea germană în 1990, privatizarea şi destructurarea unor întreprinderi din fosta RDG. Cariera sa a decolat cu adevărat atunci când social-democratul Gerhard Schroeder a devenit cancelar. Ales în Bundestag în 1998, Scholz ajunge secretar general al SPD în 2002. În această calitate, a fost nevoit să explice zilnic în faţa camerelor TV detaliile reformelor liberale nepopulare ale cancelarului. Tonul său monoton i-a adus supranumele de „Scholzomat”, o butadă care îi displace, chiar dacă în august a admis că „nu este, desigur, o descriere cu totul falsă”. „Mi se puneau mereu aceleaşi întrebări şi dădeam mereu aceleaşi răspunsuri”, s-a apărat viitorul cancelar al Germaniei, dând asigurări că „râde mult mai des decât cred oamenii”.

Liberalizarea pieţei muncii într-o ţară considerată pe atunci bolnavul Europei a divizat stânga germană şi a grăbit înfrângerea lui Schroeder în faţa Angelei Merkel în 2005. În 2007, Olaf Scholz a preluat Ministerul Muncii în guvernul de mare coaliţie, un post care i-a permis să-şi îmbunătățească imaginea publică, graţie mecanismelor de şomaj parţial pe care l-a pus în aplicare în timpul crizei financiare din 2008. Căsătorit cu Britta Ernst, ministru al educaţiei în landul Brandenburg, Olaf Scholz devine în 2011 primar la Hamburg şi duce o politică ambiţioasă în materie de locuinţe sociale, arătându-se generos cu banul public. Dacă la Hamburg a făcut să explodeze bugetul public între 2011 şi 2018, la nivel federal nu s-a abătut de la crezul său: Nu dăm decât ceea ce avem. În prestigiosul post de ministru de finanţe i-a succedat creştin-democratului Wolfgang Schaeuble, continuându-i acestuia politica financiară inflexibilă.

Poziţionarea centristă a contribuit la marginalizarea sa în interiorul propriului partid, până în punctul în care, în 2019, activiştii preferau în locul său pentru a-i conduce un tandem de cvasi-necunoscuţi, mult mai la stânga. Olaf Scholz a reuşit însă să se relanseze politic datorită pandemiei, prin gestionarea fiscalității Germaniei. În 2019, SPD îl alege drept cap de listă în alegeri pe Scholz, în pofida mai multor afaceri care i-au pătat mandatul la Finanţe. Cea mai răsunătoare a fost falimentul companiei financiare Wirecard, mândria economiei germane, aflată la originea unor fraude masive pe care autoritatea de supraveghere din subordinea ministerului lui Scholz nu le-a depistat. Nimic nu i-a perturbat însă în final ascensiunea spre postul de cancelar, unde îi va urma Angelei Merkel, cu care Scholz, care se descrie ca feminist, spune că a avut întotdeauna relaţii bune.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *