Autoritățile din SUA, UE și regimul de la Kiev sunt responsabile pentru oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, Gazprom îndeplinindu-şi obligațiile contractuale, se precizează într-un comentariu al purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„Am dori să subliniem că autoritățile de la Kiev au decis să înceteze pomparea gazelor naturale din Rusia către cetăţenii țărilor europene, în ciuda faptului că Gazprom și-a îndeplinit obligațiile contractuale” – a subliniat Zaharova. „Responsabilitatea pentru oprirea furnizării gazelor rusești revine în întregime SUA, regimului marionetă de la Kiev, precum și autorităților statelor europene care şi-au sacrificat bunăstarea cetățenilor lor de dragul sprijinului financiar pentru economia americană” – a declarat Maria Zaharova, informează TASS, conform Rador Radio România.
Reprezentantul oficial al MAE rus a mai subliniat că oprirea livrărilor de gaze din Federația Rusă va afecta negativ viața europenilor. „Încetarea furnizării de energie rusă competitivă și ecologică nu numai că slăbește potențialul economic al Europei, dar are și un impact negativ asupra nivelului de viață al cetățenilor europeni. Contextul geopolitic al deciziei regimului de la Kiev se află la suprafață. Principalul beneficiar al redistribuirii pieței de energie din Lumea Veche și principalul sponsor al crizei ucrainene sunt Statele Unite ale Americii” – a subliniat diplomatul rus.
Acordul privind tranzitul gazelor rusești prin teritoriul ucrainean a expirat la 1 ianuarie 2025. Acesta prevedea pomparea a 40 de miliarde de metri cubi anual. Cu toate acestea, refuzul Ucrainei de a reînnoi acordul a privat Gazprom de capacitatea tehnică și legală de a furniza combustibil pe această rută și, prin urmare, livrările au fost oprite în dimineața zilei de 1 ianuarie.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că nu va exista un nou contract pentru tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, întrucât nu va fi posibilă renegociarea acordului cu câteva zile înainte de Anul Nou. Kievul și-a anunțat, de asemenea, intenția de a opri tranzitul de gaz rusesc. În același timp, Ucraina este pregătită să reia aprovizionarea prin sistemul său de transport al gazelor la cererea Comisiei Europene, dacă acesta nu va fi gaz rusesc, iar președintele Rusiei a admis varianta încheierii unor contracte de furnizare prin terți – companii turce, ungare, slovace și azere.
Preţurile gazelor în Europa au crescut cu mai mult de 4% în prima zi de tranzacţii după ce a fost întreruptă livrarea gazelor ruseşti prin Ucraina spre statele Uniunii Europene, informează BBC. Oprirea tranzitului a venit după expirarea unui acord pe cinci ani în acest sens între Rusia şi Ucraina şi s-a pus astfel capăt unui aranjament pe zece ani. Preţurile au ajuns la cel mai înalt nivel după octombrie 2023, în condiţiile în care temperaturi scăzute sunt prognozate în cea mai mare parte a Europei.
Rusia vede criza gazelor ca pe o integrare a Moldovei în România
Rusia continuă atacurile la adresa Chișinăului. Kremlinul spune că Republica Moldova se folosește de criza gazelor pentru a se apropia de România și de NATO. „Imperialismul românesc” revine constant în discursul oficialilor de la Moscova.
„De facto, ei sunt români și, în consecință, complet occidentali. Nici măcar pro-occidentali. Nu este vorba despre ca Moldova să-și păstreze suveranitatea și să aleagă un model sau o aspirație, nu știu, centrată pe NATO. Nu, deloc! Actualele autorități moldovenești nici măcar nu consideră Moldova un stat suveran. Ele vor doar să o integreze în România, iar prin România, în NATO. Parcă încearcă doar să o atașeze. Prin urmare, toate acțiunile întreprinse vizează eliminarea completă a culturii, limbii, identității și industriilor Moldovei, în special a sectorului de apărare. Am discutat anterior cum regimul Sandu intenționează să utilizeze criza energetică din țară pentru o soluție forțată a problemei transnistrene. Aceștia pun fără echivoc responsabilitatea pentru oprirea aprovizionării cu gaz pe umerii Rusiei. În cele din urmă, escaladarea situației ar putea duce la consecințe grave, cum ar fi apariția unei instabilități în creștere în Europa”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei.
Două companii cer majorarea tarifelor la energie, după sistarea gazului în Transnistria
Două companii care furnizează energie electrică în Republica Moldova au cerut o majorare considerabilă a tarifelor la energie electrică, după ce Gazprom a lăsat Transnistria fără gaz, iar Republica Moldova, care importa din regiunea separatistă energie electrică la preţ mai mic, este nevoită acum să-şi asigure necesarul de energie electrică din alte surse, mai scumpe, inclusiv din România, conform news.ro. Companiile Premier Energy şi FEE-Nord au solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) majorarea tarifelor la energia electrică.
Premier Energy cere o creştere mai mult decât dublă, de la 2,34 de lei moldoveneşti la 5,13 lei/kWh pentru consumatorii din centrul şi sudul ţării, în timp ce FEE-Nord propune un tarif de 4,53 lei/kWh pentru zona de nord, în condiţiile în care acum un kWh este taxat de companie cu 2,84 lei, scrie NewsMaker. Solicitările vor fi examinate de ANRE, care urmează să elaboreze un proiect de hotărâre în acest sens.
Noile tarife cerute intervin după ce, din cauza sistării gazului rusesc în Transnistria, Republica Moldova îşi asigură necesarul de energie electrică din producţie proprie, dar peste jumătate din acest necesar provine din importuri din România. Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de expirarea acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina şi Gazprom şi a anunţat că va trebui să introducă măsuri pentru a-şi reduce consumul de gaz cu o treime. În aceste condiţii, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică în Republica Moldova, adică 62%, va fi acoperită prin importuri din România.
În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom, scrie NewsMaker.
Centralele termice din Chişinău şi din Bălţi vor genera peste 127.000 MWh, ceea ce reprezintă 28% din consumul prognozat. De asemenea, energia regenerabilă, provenită atât de la instalaţiile cu tarif fix stabilit de ANRE, cât şi de pe piaţa liberă, va adăuga alte 46.000 MWh (circa 10%). Totuşi, producţia din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, depinde de condiţiile meteorologice şi nu poate fi considerată o sursă constantă. Din totalul importurilor din România, 178.000 MWh (aproximativ 39%) vor fi achiziţionaţi de pe bursa OPCOM, iar 105.000 MWh (circa 23%) vor proveni din contracte bilaterale.
Gazul livrat de Gazprom Republicii Moldova era destinat în totalitate regiunii separatiste transnistrene, unde există o mare centrală termoelectrică, la Cuciurgan, de unde se făceau livrări de energie electrică pentru malul drept al Nistrului la preţuri mai mici. Gazprom a refuzat soluţia unor rute alternative pentru gazul către Transnistria – exporturile s-ar fi putut face prin conducta TurkStream, prin Bulgaria şi România – invocând neachitarea unei pretinse datorii a Chişinăului care, în urma efectuării unui audit internaţional, nu a fost confirmată. În replică, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că foloseşte energia drept „armă politică”, menţionând că Guvernul Republicii Moldova analizează opţiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internaţional pentru a proteja interesele naţionale şi a solicita despăgubiri.
Gazprom livra zilnic 5,7 milioane de metri cubi gaz către regiunea transnistreană.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google