Franța și Portugalia trimit SUTE de militari în România
Portugalia va devansa trimiterea unei companii de infanterie în România în cadrul NATO, prevăzută iniţial pentru a doua jumătate a anului, şi va accelera primirea refugiaţilor ucraineni prin acordarea de vize de urgenţă, informează EFE. Premierul portughez Antonio Costa a declarat vineri într-o conferinţă de presă după summitul NATO prin videoconferinţă că această companie de infanterie ce numără 174 de militari va pleca în România „în următoarele săptămâni”.
„Portugalia, pe lângă forţele pe care le are în acest an în cadrul comandamentului european al NATO, a decis să devanseze din trimestrul al doilea în acest trimestru mobilizarea unei companii de infanterie care să opereze în România şi să fie desfăşurată în următoarele săptămâni”, a precizat el.
Posibila desfăşurare anticipată a acestor militari a fost deja autorizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa de joi, când s-a dat undă verde şi pentru mobilizarea a două forţe NATO de reacţie rapidă, care pot fi activate pentru misiuni NATO.
„Alte ţări anticipează sau îşi intensifică angajamentul în aceste ţări (vecine Ucrainei) pentru a oferi un sentiment clar de unitate şi descurajare în faţa acţiunii ruseşti”, a declarat Costa, care a calificat acţiunea militară a Rusiei drept un „război împotriva libertăţii de autodeterminare a unei ţări democratice”. El a insistat: „Rusia trebuie să înţeleagă că nu numai că trebuie să înceteze agresiunea militară împotriva Ucrainei, dar nici măcar nu poate să viseze să întreprindă vreo acţiune agresivă împotriva vreunei ţări NATO sau prietene a NATO, cum ar fi Suedia şi Finlanda”.
În ceea ce priveşte ameninţările Moscovei la adresa celor două ţări nordice pentru participarea lor la reuniunea NATO, o alianţă din care nu fac parte, Costa a spus că acest lucru înseamnă că Rusia „a înţeles bine mesajul” cu privire la ceea ce înseamnă prezenţa lor la summit.
La invitaţia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, Finlanda, Suedia şi Uniunea Europeană au participat la summitul Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat vineri prin videoconferinţă, conform declaraţiei finale a reuniunii. Suedia şi Finlanda au anunţat joi că nu intenţionează să adere la NATO, în ciuda şocului provocat de atacul Rusiei asupra Ucrainei. Pe de altă parte, Portugalia va accelera primirea refugiaţilor ucraineni şi a dat instrucţiuni ambasadelor portugheze din Ucraina şi din ţările învecinate să acorde „vize imediate”, deşi Costa nu a precizat dacă vor exista criterii pentru a putea beneficia de această procedură.
„Portugalia, care a avut privilegiul de a avea o comunitate ucraineană atât de bine integrată printre noi de mai mulţi ani, şi-a reiterat disponibilitatea deplină de a-i primi pe cei care doresc să-şi continue viaţa printre noi”, a spus el. Mai multe ministere coordonează deja o operaţiune de „identificare a oportunităţilor de angajare” şi de emitere automată a numerelor de identificare fiscală şi de securitate socială pentru ucrainenii care sosesc în Portugalia.
Aproximativ 28.600 de ucraineni locuiesc în Portugalia şi reprezintă a cincea cea mai mare comunitate străină de pe teritoriul portughez, potrivit celor mai recente date ale Serviciului pentru străini şi frontiere (SEF).
Franţa va reloca 500 de militari în România în cadrul NATO în urma invadării Ucrainei vecine de către Rusia, a anunţat vineri seară şeful statului-major al armatelor franceze, generalul Thierry Burkhard, notează AFP.
„NATO a decis să-şi consolideze prezenţa, să trimită un semn foarte clar de solidaritate strategică, să poziţioneze forţe în România”, a declarat generalul Burkhard într-un interviu acordat Radio France Internationale şi France 24. Franţa „s-a oferit (…) să preia rolul de naţiune-cadru, adică de ţară conducătoare, pentru a desfăşura în curând un batalion în România”, a adăugat el.
„Vom reloca circa 500 de oameni, cu vehicule blindate, vehicule de luptă, pentru a oferi un sprijin României, dar şi pentru a aduce mesajul de solidaritate strategică din partea tuturor membrilor NATO”, a spus şeful de stat-major.
Pe de altă parte, prezenţa militară franceză în cadrul NATO în Estonia, ţară care se învecinează cu Rusia, va fi extinsă dincolo de termenul planificat pentru martie, a indicat generalul Burkhard.
„Având în vedere situaţia pe care o cunoaşte NATO în prezent, precum şi situaţia de criză şi situaţia de război din Ucraina, s-a decis să ne menţinem dispozitivul”, a explicat el. „Vom menţine o companie, în jur de 200 până la 250 de militari, cu vehicule blindate, va fi o companie de vânători de munte, obişnuiţi, echipaţi, experimentaţi să lupte în mijlocul frigului extrem”, a spus şeful de stat-major, menţionând şi desfăşurarea „a patru avioane de luptă de tip Mirage 2000”, mai scrie sursa citată.
Este vorba despre „a trimite un semnal foarte, foarte clar de solidaritate strategică faţă de Estonia, dar şi un semnal real de fermitate şi fără ambiguitate faţă de Rusia”, a adăugat el.
După anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, NATO a desfăşurat grupuri de luptă multinaţionale în cele trei state baltice şi în Polonia, pentru o misiune permanentă de tip EFP (Enhanced Forward Presence sau Prezenţă avansată întărită), asumată de mai multe ţări membre.
PE ACELAȘI SUBIECT: