Preşedintele francez Emmanuel Macron dă asigurări sâmbătă, la Atena, că clauza asistenţei reciproce între statele membre ale Uniunii Europene (UE) în cazul unui atac ”este beton” şi că nu suferă, în opinia sa, nicio ”ambiguitate”, relatează AFP.
”Pentru Grecia şi Franţa, articolul 42.7” al Tratatelor UE ”este beton, adică este o obligaţie”, a declarat preşedintele francez într-o conferinţă de presă comună cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. ”Beton armat”, a completat şeful Guvernului grec. La iniţiativa Ciprului, care deţine în acest semestru preşedinţia UE, Cei 27 reflectează la o consolidare a acestei clauze, care prevede ca, dacă un stat membru UE este ”agresat armat pe teritoriul său”, celelalte ”îi datorează ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun”.
”Nu cred că este nevoie în prezent să schimbăm tratatele sau să le modificăm. Ele sunt foarte clare”, a apreciat Emmanuel Macron în a doua zi a unei vizite în Grecia. ”Există pur şi simplu o nevoie, mai întâi, de continuare a consolidării apărării şi securităţii tuturor ţărilor noastre”, iar apoi ele să înainteze către ”Europa mai suverană pe care ne-o dorim”.
Potrivit lui Emmanuel Macron, Articolul 42.7 este, ”în substanţa sa, mai puternic decât Articolul 5 al Tratatului NATO, adică clauza asistenţei reciproce din centrul alianţei militare americano-europene, care este pusă la îndoială cu regularitate de către preşedintele american Donald Trump. ”El prevede o solidaritate între statele membre (UE), dar nu lasă altă opţiune”, a subliniat el despre tratatul european.
Kyriakos Mitsotakis i-a urmat exemplul şi a subliniat că ”nimeni nu vorbea despre acest articol (42.7) înainte, deşi există în tratate şi este juridic mai puternic, cel puţin în formularea sa, decât Articolul 5 al NATO”.
Preşedintele francez a estimat că Franţa şi Grecia au ”arătat” prin fapte că ”Articolul 42.7 nu este doar vorbe” prin faptul că au trimis, la începutul lui martie, nave militare în apropierea Ciprului, atunci când această insulă care face parte din UE, a fost atinsă într-un atac, la începutul Războiului din Orientul Mijlociu. ”Ea este intangibilă”, ”n-ai ce întrebare să-ţi pui, nu există dubii. Iar toţi inamicii noştri, potenţiali sau reali, trebuie să ştie foarte clar” că Franţa va veni în ajutorul Greciei în caz de nevoie, a subliniat el.
Franţa şi Grecia şi-au consolidat alianţa strategică prin semnarea a nouă acorduri bilaterale, inclusiv unul care prevede o cooperare mai strânsă între industriile militare şi o clauză de asistenţă militară reciprocă în cazul unui atac din partea unei terţe părţi, informează sâmbătă EFE. „Alianţa dintre cele două ţări ale noastre, care este consolidată astăzi, consolidează de asemenea întreaga Europă”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron într-o conferinţă de presă cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis după semnarea acordurilor, scrie Agerpres. Potrivit preşedintelui Macron, prin această cooperare strategică în domeniul apărării dintre Grecia şi Franţa, ambele ţări doresc să „inspire restul Europei” să adopte iniţiative similare pentru a „consolida pilonul european al NATO”.
Această alianţă, care a început în 2021 odată cu semnarea unui prim acord la Paris, a stârnit îngrijorări puternice în Turcia, ţară care întreţine o dispută cu Grecia privind delimitarea zonelor economice exclusive în estul Mediteranei.
„Clauza (privind asistenţa militară reciprocă bilaterală) este nenegociabilă. Nu există loc de îndoială în această privinţă. Şi mă adresez tuturor concurenţilor sau potenţialilor concurenţi şi duşmani”, a subliniat Emmanuel Macron. Preşedintele francez a evidenţiat că Europa trebuie să continue să se echipeze şi să consolideze inovaţia şi producţia de echipamente militare în Europa, citând ca exemplu relaţia strategică eleno-franceză, care include cooperarea la nivelul industriilor de apărare.
Existând înaintea tuturor evoluţiilor recente din Orientul Mijlociu, această cooperare în domeniul securităţii s-a dovedit a fi proactivă şi oportună”, a declarat Mitsotakis. Liderul grec a subliniat că reînnoirea acordului consolidează şi protejează frontierele greceşti şi pe cele europene.
Cei doi lideri au convenit că această cooperare bilaterală a creat programe comune şi coproducţie de echipamente militare, interoperabilitate între fregatele navale franceze şi cele greceşti şi practici identice care permit operaţiuni mai rapide şi mai eficiente pe teren. În ceea ce priveşte războiul din Iran şi consecinţele sale, preşedintele Macron a subliniat necesitatea normalizării tranzitului navelor prin Strâmtoarea Ormuz. „Consolidăm o politică care consolidează negocierile pentru ca să se redeschidă Strâmtoarea Ormuz”, a declarat el.
În 2021, Grecia a semnat un acord cu Franţa pentru achiziţionarea a 18 avioane de vânătoare franceze Rafale în valoare de 2,5 miliarde de euro, iar în anul următor a ajuns la un acord cu companiile franceze de apărare Naval Group şi MBDA France pentru achiziţionarea a patru fregate FDI HN pentru un total de 3,9 miliarde de euro. Pe lângă acordul care consolidează cooperarea existentă în domeniul apărării, cele două ţări au semnat sâmbătă alte opt acorduri pentru a întări cooperarea bilaterală în domenii precum migraţia, economia, cultura, educaţia şi formarea profesională.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google