Franţa intenţionează să găzduiască miercuri o a doua reuniune pentru a discuta despre Ucraina şi securitatea europeană, dar de data aceasta a invitat ţări europene care nu au fost prezente la începutul acestei săptămâni, între care şi România, precum şi cu aliatul din NATO Canada, au declarat marţi surse diplomatice citate de Reuters. Două surse diplomatice au declarat că ţările invitate sunt Norvegia, Canada, cele trei state baltice (Lituania, Estonia şi Letonia), Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia şi Belgia.
Unele ţări ar putea participa prin videoconferinţă, au declarat doi dintre diplomaţi. Palatul Elysee nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii din partea Reuters. Surse politice de la București precizează pentru stiripesurse.ro că la reuniunea de la Paris va participa și președintele interimar Ilie Bolojan. Acesta va fi însoțit de Luminița Odobescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pe politică externă.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că Reuniunea de la Paris din data de 17 februarie a fost iniţiată de Preşedintele Franţei Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus, care i-a inclus pe Preşedintele Consiliului European, Preşedinta Comisiei Europene, Secretarul General al NATO şi un număr de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei.
”România, în calitatea sa dublă – vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina şi ţară care a oferit constant şi de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic şi militar ţării vecine, are un interes direct în continuarea susţinerii colective europene şi euro-atlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal şi ilegal de agesiune din partea Federaţiei Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanţilor, în primul rând Preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice”, arată MAE.
Totodată, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigura preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Formate regionale cum sunt şi cele propuse şi animate de România, de exemplu B9 sau Iniţiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună.
”România a fost informată asupra conţinutului discuţiei. Urmează noi reuniuni la care România va participa”, subliniază MAE.
„Avem nevoie de garanții puternice de securitate”
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, au declarat luni, la Paris, că Ucraina „merită” o pace care să îi respecte „independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială” şi care să fie susţinută de „garanţii puternice de securitate”, informează marţi EFE, potrivit Agerpres.
„Astăzi, la Paris, reafirmăm că Ucraina merită pace prin forţă. Pace care să îi respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea sa teritorială, cu garanţii puternice de securitate”, au declarat Von der Leyen şi Costa după summitul informal de urgenţă convocat la Paris de preşedintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta despre rolul Ucrainei şi al Europei în negocierile privind războiul din Ucraina.
„Europa oferă tot ajutorul său militar Ucrainei. În acelaşi timp, avem nevoie de o creştere a apărării în Europa”, a adăugat şefa executivului comunitar şi preşedintele instituţiei europene care reprezintă guvernele statelor membre UE, într-un mesaj identic împărtăşit pe reţelele de socializare.
Un oficial al UE a declarat luni seară că toţi participanţii la întâlnire sunt de acord cu preşedintele american Donald Trump asupra abordării „pace prin forţă”. De asemenea, ei consideră că este „periculoasă” încheierea unei încetări a focului fără un acord de pace în acelaşi timp şi că aceasta este o lecţie învăţată din acordurile de la Minsk prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului după ocuparea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi a Sevastopolului în 2014.
Participanţii la reuniunea de la Paris sunt, de asemenea, dispuşi să ofere garanţii de securitate prin modalităţi ce urmează să fie discutate cu fiecare parte, în funcţie de nivelul sprijinului SUA, a spus oficialul UE. De asemenea, a adăugat el, ei sunt dispuşi să îşi crească nivelul bugetelor de apărare individual şi în cadrul UE pentru a împărţi mai bine povara cu SUA.
„Securitatea Europei este la un moment de cotitură. Da, este vorba despre Ucraina, dar este şi despre noi. Avem nevoie de o mentalitate de urgenţă, avem nevoie de un impuls în apărare, avem nevoie de amândouă acum”, a scris Von der Leyen pe reţelele de socializare.
Costa a subliniat, de asemenea, înainte de întâlnire, că aceasta ar trebui să servească drept „începutul unui proces care va continua cu implicarea tuturor partenerilor angajaţi pentru pacea şi securitatea în Europa”. „UE şi statele sale membre vor juca un rol central în acest proces”, a adăugat el.
Von der Leyen şi Costa au programat să se întâlnească marţi, la Bruxelles, cu generalul Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui american pentru Ucraina şi Rusia, la trei zile după ce acesta a declarat, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, că liderii europeni vor fi consultaţi, dar nu vor participa la negocierile privind încheierea războiului.
Întâlnirea de la Paris a avut loc cu o zi înainte ca reprezentanţii Rusiei şi SUA să se întâlnească în Arabia Saudită pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina, la trei ani după invazia Rusiei.
La reuniunea informală organizată de preşedintele Macron la Palatul Elysée au participat, pe lângă cei doi oficiali europeni, cancelarul german Olaf Scholz, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierul olandez Dick Schoof, premierul polonez Donald Tusk, premierul italian Giorgia Meloni, premierul britanic Keir Starmer şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Donald Trump a promis în timpul campaniei electorale că unul din obiectivele sale de politică externă, dacă va fi ales preşedinte, este încheierea conflictului din Ucraina.
”Noi dorim o pace solidă şi durabilă în Ucraina. În acest scop, Rusia trebuie să-şi înceteze agresiunea, iar acest lucru trebuie susţinut cu garanţii de securitate puternice şi credibile pentru ucraineni”, a scris el pe X în urma unei reuniuni la Paris cu lideri europeni.
”Altfel există riscul ca această încetare a focului să se termne ca Acordurile de la Minsk”, a subliniat Emmanuel macron.
El se referă la pacturile din 2014 şi 2015 în vederea unei încetări a focului care nu au pus capăt în mod durabil confruntărilor între armata ucraineană şi separatişti ucraineni proruşi susţinuţi de către Moscova în estul Ucrainei.
Liderii europeni se tem că preşedintele republican vrea să negocieze un acord de pace cu Rusia în cadrul unor negocieri la care Kievul să nu ia parte şi cu atât mai puţin Uniunea Europeană (UE).
Concluzie la cald a premierului britanic după summitul de la Paris
Premierul britanic, Keir Starmer, s-a adresat jurnaliştilor, după un summit de urgență al liderilor europeni pe tema Ucrainei, la Paris, informează BBC, relatează Rador Radio România. El a subliniat că viitorul Ucrainei este crucial nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru întreaga Europă, „aşadar este vital pentru interesul național al Marii Britanii”.
Starmer a declarat că acest moment este critic pentru securitatea colectivă a Europei și că doar o pace durabilă în Ucraina, care îi asigură suveranitatea, va descuraja viitoare agresiuni ale lui Vladimir Putin.
Keir Starmer a subliniat că este necesar un aşa-numit „backstop american” (backstop – mecanism de siguranţă – n.red.) pentru a garanta securitatea după ce pacea va fi asigurată în Ucraina, afirmând că o „garanție de securitate din partea SUA este singura cale de a descuraja Rusia să atace din nou Ucraina”. El a anunțat că intenţionează să aibă o întrevedere cu președintele Donald Trump la Washington pentru a discuta despre „elementele cheie ale unei păci durabile”. Starmer a menționat că are în vedere o întâlnire ulterioară cu liderii europeni și o conversație viitoare cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
„Trebuie să recunoaştem noua eră în care ne aflăm şi să nu ne agăţăm fără speranţă de comoditatea trecutului. Este timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru securitatea noastră, pentru continentul nostru”, cu Marea Britanie „asumându-şi un rol de lider”.
Starmer a mai spus că, deși procesul privind Ucraina este „încă în stadiile incipiente”, Europa „trebuie să își joace rolul”, reiterându-şi deschiderea de a lua în considerare angajarea unor forţe britanice pe teren, alături de altele, dacă va exista un acord de pace durabil. Starmer a recunoscut că declarațiile recente ale administrației americane, în special ale președintelui Trump, reflectă o dorință veche ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. El a subliniat că întâlnirea de luni a fost un prim pas important în gestionarea acestei provocări și în eforturile către un acord de pace durabil pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Emisarul special al preşedintelui Trump pentru Rusia şi Ucraina, Keith Kellogg, a dat asigurări, luni, la Bruxelles, că Statele Unite nu vor impune un acord Kiev-ului pentru a pune capăt războiului, relatează AFP, conform Agerpres.
Kellogg, aflat în vizită la sediul NATO din Bruxelles, este aşteptat miercuri în Ucraina pentru o vizită de trei zile în cursul căreia urmează să aibă o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Această vizită survine în contextul în care Statele Unite şi Rusia se vor reuni marţi la Riad pentru un prim contact la nivel înalt de la invazia rusă a Ucrainei, la 24 februarie 2022, în absenţa oficialilor europeni.
Potrivit emisarului american, revine preşedintelui ucrainean să decidă dacă acceptă sau nu acordul care ar putea rezulta din aceste discuţii ruso-americane.
„Decizia ucrainenilor este o decizie ucraineană”, a afirmat el în faţa presei după întâlnirea cu reprezentanţii ţărilor membre NATO.
„Zelenski este liderul ales al unei naţiuni suverane şi aceste decizii sunt ale lui şi nimeni nu le va impune unui lider ales al unei naţiuni suverane”, a subliniat emisarul american.
Mai mulţi lideri europeni s-au reunit luni la Paris pentru a încerca să găsească un răspuns comun care să asigure securitatea Bătrânului Continent şi pentru a face faţă „accelerării” calendarului decis de administraţia preşedintelui Donald Trump privind conflictul din Ucraina.
Temerea principală a liderilor europeni reuniţi la Paris este legată de excluderea lor de la tratativele ruso-americane pentru un acord de pace în Ucraina, mai ales că emisarul special Keith Kellogg a declarat sâmbătă că Europa nu va fi la masa negocierilor, dar a susţinut că-i vor fi luate în calcul interesele.
Meloni, deranjată că țările de pe flancul estic au fost excluse de la discuțiile de la Paris
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a declarat deranjată că țările de pe flancul estic au fost excluse de la summit-ul de criză convocat de Emmanuel Macron. Meloni le-a spus liderilor de la masa discuțiilor că „toată Uniunea Europeană a contribuit financiar și militar” la războiul din Ucraina, motiv pentru care blocul comunitar ar trebui să găsească împreună o poziție comună.
Meloni a dezvăluit într-un interviu pentru Corriere della Sera că mai mulți lideri ai națiunilor europene care nu au fost invitate la summit-ul de criză de la Paris că au sunat-o pentru a cere explicații.
„Toată Uniunea Europeană a contribuit financiar și militar la acest război, încă un motiv pentru a nu diviza și pentru a găsi și menține o poziție comună”, le-a spus Giorgia Meloni liderilor UE și NATO, care s-au reunit ieri la Paris într-un mini-summit, potrivit sursei citate.
La discuțiile de la Paris, Giorgia Meloni le-a transmis liderilor europeni și NATO că chestiunea centrală „rămâne și este cea a garanțiilor de securitate.”
Giorgia Meloni, spre deosebire de premierul britanic, care s-a arătat dispus să trimită trupe în Ucraina, este de acord cu Germania, Polonia și Spania, respectiv că e timpuriu pentru astfel de discuții. Premierul italian a spus că această cale este „complexă și cel mai puțin eficientă”.
„Orice formă de garanții de securitate, care exclud SUA, nu este bună”, a adăugat premierul italian.
Premierul Italiei a mai spus că „acesta nu este un summit împotriva lui Trump și nici nu trebuie să fie”, iar apoi a adăugat că „nu trebuie să ne întrebăm ce pot face americanii pentru noi, ci ce putem face noi pentru noi”.
Giorgia Meloni a ajuns ultima, cu întârziere, la summit-ul de criză convocat de Emmanuel Macron, un semn al ezitărilor privind formatul discuțiilor ales de președintele francez, scrie Corierre della Sera.
A plecat însă ultima, după ce a mai discutat în particular cu Emmanuel Macron, care a condus-o la mașină și a îmbrățișat-o înainte de plecare.
Se dezvăluie motivul pentru care România NU a fost invitată la masa liderilor europeni
În spațiul de divergență dintre Europa și Statele Unite, Bucureștiul nu știe în ce parte să meargă. Dacă ar ține cont de principiile democrației liberale ar trece necondiționat de partea europenilor, dar România ia în calcul și alte variabile, cum ar fi nevoia sprijinului american în apărarea imediată a țării în caz de nevoie, dependența de avioanele și elicopterele cumpărate din Statele Unite și, în general, de armele mai mult sau mai puțin sofisticate comandate tot de dincolo de ocean.
Șeful Cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu a motivat absența României de la summit-ul de urgență cerut de președintele Franței, spunând că e vorba despre „un grup informal de lucru”, care „s-a mai reunit de două ori până acum” și că, oricum „la Paris nu se iau decizii care să se refere la securitatea, stabilitatea regională, flancul estic și România în special”. Diaconescu susține că este vorba doar despre „o discuție în ceea ce privește capacitățile defensive europene asigurate în favoarea Ucrainei care să se constituie în garanții de securitate credibile”. În plus, e posibilă și analizarea unui plan prin care Ucraina „să obțină automat aderarea la NATO dacă acordul de încetare a focului ce urmează să se stabilească într-o formă cât mai rapidă este încălcat de Rusia”. Șeful cancelariei prezidențiale subliniază că Parteneriatul Strategic cu SUA „funcționează impecabil” și că „nu există absolut niciun fel de semnal în ceea ce privește diminuarea interesului american, implicit al României sub administrația Trump”.
Summit-ul de la urgență de la Paris a fost convocat de președintele Emmanuel Macron pentru a răspunde grabei cu care SUA au început aranjamentele pentru negocierile cu Rusia în absența Europei și a Ucrainei, dar și discursului critic la adresa Europei susținut la Conferința pentru Securitate de la München de vicepreședintele american JD Vance. Oficialul american s-a referit la anularea alegerilor prezidențiale din România ca la o soluție nedemocratică făcută pe baza unor „suspiciuni șubrede ale serviciilor secrete” și a „presiunilor enorme venite dinspre vecinii europeni ai României”. Pentru el, amenințările nu vin din Rusia și China, ci din „interiorul” Europei, care nu împărtășește aceleași valori fundamentale ca SUA. Valorile despre care vorbea JD Vance s-au văzut imediat la întâlnirea pe care a avut-o cu șefa AfD, formațiunea extremistă aflată pe un trend crescător înaintea alegerilor anticipate din Germania.
Criticilor venite dinspre numărul doi al administrației americane, dar și discuțiilor pe linia Washington-Moscova, le-au răspuns mai mulți lideri europeni, inclusiv șeful Conferinței pentru Securitate de la Munchen, Christoph Heusgen care avertizat cu lacrimi în ochi că Europa nu e doar ceva frumos pe care trebuie să-l avem, ci e ceva esențial de păstrat. Premierul polonez a declarat că „Europa are nevoie urgent de un plan de acțiune propriu cu privire la Ucraina și securitatea noastră, altfel alte puteri globale vor decide asupra viitorului nostru. Şi nu neapărat în conformitate cu interesele noastre”. Uniunea Europeană trebuie să participe la negocierile cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina pentru a desena viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa.
În schimb, ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a declarat că azi se întâlnesc la Paris „liderii europeni frustrați, pro-război și anti-Trump” pentru „a împiedica un acord de pace în Ucraina”. Lideri din opt state europene se întâlnesc la invitația lui Emmanuel Macron la Paris: Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Olanda, Danemarca și Polonia. Prim-ministra Italiei, ultra-conservatoarea Giorgia Meloni, care are o relație specială cu Donald Trump a cerut azi să fie primite la acest summit și alte state est-europene care au avut contribuții importante în favoarea Ucrainei în ultimii trei ani. Șeful diplomației române, Emil Hurezeanu i-a spus generalului Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia-Ucraina, că „România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite” și că vrea să participe, alături de aliații din NATO și UE, la tratativele de pace și la reconstrucția Ucrainei. Printre argumentele sale în favoarea chemării României la masa negocierilor și reconstrucției stau cifrele: „România a sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți ucrainieni. Am cedat Ucrainei una din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”.
România pendulează între democrația liberală ale cărei principii stau la baza construcției europene și iliberalismul mărturisit de premierul ungar, preluat de Austria și Slovacia, în curs de adoptare în Statele Unite. JD Vance a vorbit despre democrație, dar a respins liberalismul. Liberalismul spre deosebire de democrație nu a prins niciodată rădăcini în Europa Răsăriteană, scria politologul bulgar Ivan Krastev, fiindcă liderii din această parte a lumii au acceptat și susținut alegerile libere, dar foarte rar au fost de acord că societatea modernă trebuie să tolereze diversitatea și să respecte statul de drept. Pentru politicienii iliberali democrația se rezumă la alegeri, dar cât de corecte pot fi alegerile, dacă presa nu e liberă, dacă un stat inamic contorsionează rezultatele, dacă nu toți locuitorii societății nu au aceleași drepturi? În această nouă paradigmă, Statele Unite nu mai reprezintă puterea liberală a lumii, ci pare să treacă de partea „democrațiilor suveraniste” ca Rusia și să folosească în interior iliberalismul, o ideologie care disprețuiește toleranța și minoritățile, care crede în puterea majorității de a face tot ce poate, respinge echilibrul puterilor în stat, mizează pe naționalism și separatism.
La fel ca în multe momente ale istoriei, România ar vrea să rămână și cu Europa liberală și cu America iliberală. Acest tip de balans nu aduce mereu câștiguri și deși politica externă are la îndemână reglaje fine, nu are mereu destul timp pentru a lua deciziile cele mai bune la momentul potrivit. Această nehotărâre ar putea fi unul dintre motivele principale ale neinvitării Bucureștiului la summit-ul de la Paris.
Zelenski: „Nu merge aşa. Nu cred că cineva este interesat de un Afganistan 2.0”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că sfârşitul războiului din Ucraina ar putea duce la o situaţie similară cu cea din Afganistan în 2021, când trupele occidentale s-au retras într-o manieră haotică, şi şi-a exprimat opoziţia faţă de o strategie de negociere care exclude aderarea ţării sale la NATO, informează EFE, conform AGERPRES.
Oficialii americani și ruși s-au întâlnit marți, 18 februarie la Riad, în Arabia Saudită, pentru discuții privind restabilirea relațiilor americano-ruse și încetarea războiului Moscovei în Ucraina. La întâlnire au fost prezenți ministrul rus de Externe – Serghei Lavrov – și și consilierul principal al lui Putin – Iuri Ușakov -, iar din partea Statelor Unite – secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și trimisul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Ucraina și europenii au fost excluși din discuții în acest stadiu al negocierilor.
„Nu poţi exclude (Ucraina) de la masa negocierilor. Nu merge aşa. Nu cred că cineva este interesat de un Afganistan 2.0”, a declarat luni Zelenski la televiziunea publică germană ARD.
Potrivit lui Zelenski, „lipsa de respect pentru viaţa umană” a dus la „tragedia” care s-a încheiat cu revenirea talibanilor la putere în Afganistan.
„Prin urmare, avem experienţă despre ceea ce se întâmplă atunci când cineva pune capăt la ceva fără să se gândească foarte bine şi pleacă în grabă”, a avertizat el.
Zelenski a subliniat că, deşi Ucraina a câştigat o experienţă enormă în ceea ce priveşte propria sa industrie de apărare de-a lungul a trei ani de război cu Rusia, „o victorie a Ucrainei fără sprijinul SUA nu va fi posibilă”.
Discuţiile de încetare a focului ar trebui să includă şi garanţii de securitate, a subliniat el.
Acest lucru este „inutil pentru că, din păcate, războiul are loc pe pământul nostru”, a subliniat Zelenski, explicând că tot ceea ce Rusia şi Statele Unite pot conveni – dacă vor să se pună de acord cu ceva – se referă la relaţiile lor bilaterale.
„Este evident din capul locului că ei nu pot negocia cu privire la poporul şi la vieţile noastre. (Nu pot negocia cu privire) la sfârşitul războiului, fără noi. Suntem un stat independent”, a insistat preşedintele ucrainean.
Zelenski a reiterat că Ucraina nu este dispusă să renunţe cu titlu permanent la părţi din teritoriul său ocupat.
„Din punct de vedere legal, nu vom renunţa la teritoriile noastre”, a subliniat el, exprimându-şi încrederea că regiuni din ţara sa care au fost cucerite şi anexate de Rusia cu încălcarea dreptului internaţional vor face, într-o zi, din nou parte din Ucraina.
„Bineînţeles că le vom recupera pe toate. Respectul pentru dreptul internaţional va reveni. Dacă nu azi, atunci mâine”, a subliniat el.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google