Franța anunță RAPIDA INVAZIE a Ucrainei. Rusia: „Relațiile sunt LA PĂMÂNT”

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a estimat luni seara că „toate elementele” sunt reunite pentru o ofensivă militară „puternică” a Rusiei în Ucraina, relatează France Presse. „Există toate elementele pentru a fi declanşată o ofensivă puternică din partea forţelor ruse în Ucraina? Da, este adevărat, este posibil, aceasta este posibil rapid”, a declarat el pentru canalul France 5. „Asta ne sare în ochi”, a adăugat foarte direct ministrul francez, subliniind totuşi că nu are pentru moment indicii despre o intervenţie iminentă a Rusiei.

A luat preşedintele Putin decizii privind o operaţiune sau nu? După părerea mea, nimic nu o indică în prezent”, a spus şeful diplomaţiei franceze. „Este şi cald şi rece pentru a spune dacă există încă o soluţie diplomatică, asta e sigur”, a adăugat el, în timp ce preşedintele Putin se pregăteşte să-l primească marţi pe cancelarul german Olaf Scholz.

Rusia a considerat posibilă luni o reglementare diplomatică a crizei ruso-occidentale legate de Ucraina şi a anunţat sfârşitul unor manevre militare într-un moment în care temerea privind o invazie iminentă atingea vârful.

Este o situaţie militară insuportabilă cu o escaladare militară care creşte”, a spus totuşi Jean-Yves Le Drian. „Urgenţa pentru toţi este de a opri escaladarea”, adaugă el. Potrivit lui, „Vladimir Putin vrea să împiedice Ucraina să aibă propria suveranitate, integritate, o vrea la uşa din spate”.

Dacă întâmplător suveranitatea, o parte din suveranitate sau din integritatea Ucrainei sunt puse în cauză de o intervenţie semnificativă din partea Rusiei, atunci vor exista consecinţe masive, sancţiuni masive”, a reiterat el, la unison cu alţi aliaţi occidentali.

Franţa nu i-a îndemnat deocamdată pe cei circa 1.000 de cetăţeni aflaţi în Ucraina să părăseasă această ţară, spre deosebire de alţi aliaţi. Dar familiile personalului ambasadei, care doresc „să se întoarcă” în Franţa, pot să o facă, a precizat ministrul.

„La cel mai mic risc major vom lua decizii imediate”, a adăugat Jean-Yves Le Drian. Parisul îi sfătuieşte pentru moment pe franceză să nu se ducă în Ucraina.

Rusia se declară gata să deschidă focul

Rusia „nu va invada Ucraina decât dacă este provocată”, a declarat ambasadorul rus pe lângă Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat luni ziarului britanic The Guardian, potrivit AFP.

Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem”, a declarat Cijov, care reprezintă Rusia la Bruxelles din 2005. „Dacă ucrainenii lansează un atac împotriva Rusiei, nu ar trebui să fiţi surprinşi dacă noi contraatacăm. Sau dacă ei încep să ucidă cu neruşinare cetăţeni ruşi oriunde, în Donbas sau în altă parte”, a adăugat el, referindu-se la regiunea din estul Ucrainei unde separatiştii proruşi luptă cu forţele ucrainene de opt ani.

Cijov a avertizat că o „provocare” ucraineană ar putea determina Kremlinul să acţioneze.

Ceea ce vreau să spun prin provocare este că ei pot organiza un incident împotriva republicilor autoproclamate din Donbas, să le provoace, iar apoi să le lovească cu toate forţele lor, provocând astfel o reacţie a Rusiei cu scopul de a evita o catastrofă umanitară la frontierele sale„, a declarat ambasadorul rus la UE.

Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi comasaţi la frontiera ucraineană, se intensifică temerile privind izbucnirea unui conflict major în Europa. Rusia, care a anexat deja Crimeea în 2014 şi îi susţine pe separatiştii proruşi în estul Ucrainei, a negat constant orice intenţie agresivă. Dimpotrivă, Moscova se declară ameninţată de extinderea infrastructurii NATO în Europa de Est şi cere „garanţii de securitate”, în special asigurarea că Ucraina nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică.

Rusia este pregătită să deschidă focul asupra navelor şi submarinelor străine care intră ilegal în apele sale teritoriale, a afirmat luni un reprezentant de rang înalt al forţelor armate ruse, citat de Interfax, transmite Reuters. Orice asemenea decizie va fi adoptată însă la „cel mai înalt nivel”, a precizat înaltul ofiţer rus.

Armata rusă a anunţat sâmbătă că a folosit „mijloace adecvate” pentru a forţa un submarin american să părăsească apele ruseşti din Orientul Îndepărtat, după ce nava ignorase o solicitare a Rusiei de a pleca. Submarinul a fost detectat în apropierea insulelor Kurile, în timp ce Rusia efectua exerciţii navale. SUA au negat că au desfăşurat operaţiuni militare în apele teritoriale ruseşti. Acest incident intervine într-o perioadă când Occidentul pare tot mai îngrijorat de iminenţa unei invazii ruse în Ucraina, după ce Rusia a desfăşurat masiv trupe şi echipament militar în apropierea frontierei sale cu această ţară. Moscova neagă că ar avea o asemenea intenţie, dar cere garanţii de securitate din partea SUA şi a NATO.

Washingtonul a atras atenţia că forţele militare ruse ar putea invada Ucraina „în orice moment”.

În 2014, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi ulterior a provocat un conflict separatist în regiunea Donbas din estul Ucrainei, ceea ce a condus la o serie de sancţiuni din partea Uniunii Europene şi a SUA împotriva unor oficialităţi şi entităţi ruse.

Germania face jocul Rusiei: La Kiev, Olaf Scholz spune că „nu există în prezent planuri de admitere a Ucrainei în NATO

Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat luni în capitala Ucrainei că admiterea acestei ţări în NATO nu se află pe agenda organizaţiei, în pofida a ceea ce sugerează Rusia în cererile ei privind garanţiile de securitate, însă preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a apreciat că securitatea ţării sale ar fi garantată printr-o aderare la Alianţa Nord-Atlantică şi a cerut „garanţii legale” care să protejeze Ucraina în faţa ameninţării Rusiei, solicitându-le pe de altă parte deputaţilor şi afaceriştilor care au fugit în străinătate în ultimele zile să revină în ţară.

scholz zelenski

Nu există în prezent planuri de admitere a Ucrainei în NATO, „de aceea este oarecum straniu să observăm să guvernul rus face din ceva ce practic nu este pe agendă un subiect de probleme politice majore”, a declarat Scholz la Kiev la o conferinţă de presă comună cu Zelenski, potrivit agenţiei DPA.

„Aceasta este, la urma urmei, provocarea cu care ne confruntăm în prezent. Ceva ce nu este deloc o chestiune acum este făcută să devină una”, a remarcat Olaf Scholz.

Totuşi, vorbind alături de acesta din urmă la conferinţa lor de presă comună, preşedintele Zelenski a exprimat din nou aspiraţia ţării sale de a adera la NATO. „Înţelegem că o apartenenţă la NATO ne-ar garanta securitatea şi suveranitatea”, a spus el, potrivit AFP.

„În Ucraina se decide astăzi viitoarea arhitectură de securitate europeană, din care ţara noastră este parte integrantă’‘, a susţinut preşedintele ucrainean la conferinţa de presă cu Scholz, adăugând că a vorbit cu acesta din urmă şi despre „necesitatea stabilirii de garanţii legale specifice care să poată proteja Ucraina”, relatează agenţia EFE.

Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a criticat decizia unor state occidentale, printre care SUA şi Canada, de a-şi muta ambasadele de la Kiev în oraşul Lvov, din vestul Ucrainei. „Este o mare greşeală, dar este decizia lor, de a muta unele ambasade către Ucraina de Vest (…) Ucraina este unită, iar dacă se întâmplă ceva, aceasta se va întâmpla peste tot”, a spus Zelenski, cu referire la o eventuală invazie rusească.

Zelenski le-a cerut de asemenea deputaţilor ucraineni care au părăsit ţara în urma ştirilor alarmiste despre o iminentă invazie rusească să revină în Ucraina în 24 de ore. „Cred că trebuie să se întoarcă toţi, în caz contrar noi, statul, vom trage concluzii serioase”, a avertizat preşedintele, care a negat zvonurile că şi familia sa ar fi părăsit Ucraina.

Ziarul Ukrainskaia Pravda a scris anterior că oligarhi şi oameni de afaceri ucraineni părăsesc în masă Ucraina după avertismentele americane despre un posibil atac al Rusiei. Conform acestui ziar, numai duminică au decolat circa 20 de zboruri charter care au dus în străinătate afacerişti bogaţi şi familiile acestora. „Trebuie să se întoarcă înapoi pentru zecile de mii de persoane care muncesc pentru ei şi pentru stat”, a spus Zelenski despre aceştia.

Deşi a masat zeci de mii de soldaţi la graniţa ucraineană, Rusia afirmă că nu intenţionează să lanseze o ofensivă şi a acuzat SUA de „isterie” după afirmaţiile că un astfel de atac ar putea surveni în orice moment. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a estimat luni că încă există o „şansă” de compromis cu Occidentul asupra garanţiilor de securitate cerute de Rusia. Moscova doreşte în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la aceasta după 1997.

Putin e trădat de Minsk: Belarusul a anunțat că nu va permite invadarea Ucrainei de pe teritoriul său

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a salutat luni o discuţie telefonică „pozitivă” avută cu omologul său belarus, Viktor Khrenin, pe fondul temerilor privind o posibilă invazie rusă în Ucraina, inclusiv prin Belarus, ţară aliată a Rusiei, relatează agenţiile AFP şi EFE.

Cei doi miniştri au discutat despre măsuri de „consolidare a climatului de încredere şi securitate în regiune” şi au convenit asupra unui schimb de ataşaţi militari la exerciţiile militare ale fiecărei ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării ucrainean.

Îl percep ca pe un semnal pozitiv şi un prim pas către o cooperare fructuoasă”, a declarat ministrul ucrainean despre discuţia avută cu omologul său belarus, în timp ce Rusia şi Belarusul desfăşoară în prezent manevre militare comune pe teritoriul belarus nu departe de frontiera ucraineană.

Ministrul belarus i-a transmis omologului său ucrainean că „poporul Ucrainei a fost şi va fi un popor frate pentru Belarus”, în timp ce ministrul ucrainean a asigurat că nu va exista nicio provocare şi nicio ameninţare din partea Ucrainei faţă de Belarus, pentru că acest lucru este „pur şi simplu imposibil”. Ministrul belarus „m-a asigurat că nu există ameninţări la adresa Ucrainei dinspre Belarus”, a subliniat ministrul Oleksii Reznikov. „La capitolul sporirii încrederii, părţile au convenit o vizită a ataşatului militar al Belarusului în Ucraina pentru a asista la exerciţiile Zametil 2022 (Furtuna de zăpadă 2022) şi a ataşatului militar ucrainean în Belarus la manevrele Hotărârea Aliată 2022”, a precizat Ministerul Apărării ucrainean.

Şi Ministerul Apărării din Belarus a transmis un comunicat în care menţionează că „părţile au dezbătut chestiuni legate de starea actuală a cooperării în sectorul militar, punctele critice, precum şi paşi concreţi pentru consolidarea climatului de încredere şi securitate în regiune”.

Manevrele Zametil 2022 au început pe 10 februarie în mai multe poligoane militare din Ucraina, ca răspuns la manevrele comune ruso-belaruse ce au alarmat Kievul şi NATO, care se tem de o invazie rusească în Ucraina, la graniţa căreia sunt concentraţi zeci de mii de soldaţi ruşi.

Statele Unite au cerut vineri cetăţenilor săi să părăsească teritoriul ucrainean în următoarele 24 până la 48 de ore, susţinând că există o „posibilitate clară” ca Rusia să atace Ucraina în timpul Jocurilor Olimpice de iarnă, care se desfăşoară până pe 20 februarie la Beijing.

În replică, Rusia a denunţat „isteria Casei Albe’‘ şi a afirmat din nou că nu intenţionează să atace Ucraina, iar în privinţa manevrelor Hotărârea Aliată 2022 a asigurat că soldaţii ruşi vor reveni în ţară de îndată ce acestea vor fi încheiate pe 20 februarie.

Zelenski: Ni s-a spus ca 16 februarie va fi ziua atacului, dar noi o vom face ziua unității

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis recent un mesaj în care a vorbit despre „tăria” țării sale în condițiile în care o invazie rusească devine tot mai iminentă. Liderul ucrainean a spus, conform BBC, că a aflat de informațiile SUA conform cărora Rusia ar urma să invadeze Ucraina miercuri, 16 februarie. Zelenski a spus că 16 februarie va fi proclamată „o zi a unității”.

Suntem amenințați din nou cu un mare război, iar data invaziei militare a fost stabilită”, a transmis Zelenski. „Nu este prima dată. Dar astăzi, statul nostru este mai puternic ca niciodată. Ne dorim pace și vrem să rezolvăm toate problemle exclusiv prin negocieri”, a adăugat el. „Ni s-a spus că 16 februarie va fi ziua atacului, dar noi o vom face ziua unității” a spus președintele ucrainean. 

Președintele Ucrainei a spus și că regiunile separatiste din estul țării, dar și peninsula Crimeea, se vor întoarce la Ucraina prin metode diplomatice. Zelenski a lăudat, de asemenea, armata Ucrainei și a spus că ea este „mult mai puternică decât era în urmă cu opt ani”. El a mai spus și că în 16 februarie „vom arbora drapelul național, ne vom pune cocarde albastru-galbene și vom arăta lumii unitatea noastră”.

Cu puțin timp înainte, Statele Unite au anunțat că își închid ambasada de la Kiev și că își vor muta diplomații în vestul Ucrainei. Conform Casei Albe, Rusia poate invada oricând Ucraina, iar cel mai probabil scenariu e că invazia va începe cu un bombardament. Concomitent, Statele Unite au cerut cetățenilor americani aflați în Ucraina să părăsească țara înainte să fie prea târziu, mai precis în cel mult 48 de ore. Cu toate acestea, americanii spun că încă nu au renunțat la calea diplomatică de rezolvare a conflictului.

Recent, Consiliul Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a pregătit două proiecte de rezoluţie asupra recunoaşterii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Ucraina cere o reuniune de urgență cu Rusia și țările OSCE

Ucraina a cerut o reuniune de urgență cu Rusia şi ţările din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) și a acuzat Moscova că nu oferă informaţii cu privire la deplasările trupelor sale comasate la frontiera ucraineană. Între timp, Rusia a spus că relațiile dintre Moscova și Washington sunt „prăbușite la pământ”, informează Reuters.

Într-un comunicat publicat duminică seara, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că Rusia a ignorat o cerere a Kievului cu privire la Documentul de la Viena, un text al OSCE care promovează măsuri de transparenţă între forţele armate ale celor 57 de ţări membre ale organizaţiei.

„Trecem la etapa următoare. Ucraina convoacă o reuniune cu Rusia şi cu toate statele membre (ale OSCE) în următoarele 48 de ore, pentru a evoca întărirea şi deplasările trupelor ruse de-a lungul frontierei noastre şi în Crimeea ocupată”, a anunţat Kuleba. Rusia „trebuie să-şi onoreze angajamentele în materie de transparenţă militară, pentru a reduce tensiunile şi a întări securitatea tuturor statelor participante”, a continuat ministrul ucrainean de externe.

Duminică, Washingtonul a reiterat că Rusia ar putea ataca Ucraina „în orice moment”. Mai mult, americanii spun că pentru a justifica invazia țării vecine, rușii ar putea crea un pretext surprinză, potrivit Reuters. Moscova neagă orice intenţie agresivă faţă de Kiev, însă condiţionează detensionarea de o serie de cereri, printre care oferirea de asigurări că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, condiţie pe care Occidentul o consideră inacceptabilă.

Șefii de stat poartă un dialog, există dialog și pe alte fronturi”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu. „Este o îmbunătățire deoarece doar acum câțiva ani nu era niciun dialog, un era contacte de niciun fel.”

Cât despre celelalte lucruri, din păcate, în relațiile bilaterale, nu putem vorbi decât despre lucruri negative”, a spus Peskov. „Ne aflăm într-un punct foarte, foarte jos. Defapt, [relațiile] sunt prăbușite la pământ.”

Rusia a început sâmbătă noi manevre navale de amploare în Marea Neagră, cu peste 30 de nave în apropierea Peninsulei Crimeea. Odată ce au început exercițiile militare, Rusia a blocat accesul maritim spre strâmtoarea Kerci și trei zone extinse din Marea Neagră. La sfârşitul săptămânii trecute, tensiunile au crescut şi mai mult, numeroase ţări occidentale îndemnându-şi cetăţenii să părăsească Ucraina sau evacuându-şi ambasadele.

Consilierul pentru securitate națională al președintelui american Joe Biden, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA „va apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO” și că e de părere că „Rusia înțelege foarte bine acest mesaj”.

Biden a avut duminică o conversație cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul căreia au fost de acord că cea mai bună strategie de atenuare a crizei din Ucraina este diplomația și descurajarea Rusiei în fața acțiunilor agresive ale Moscovei, potrivit Casei Albe. În ceea ce ar putea reprezenta o concesiune majoră în fața Moscovei, ambasadorul ucrainean din Marea Britanie a spus pentru BBC Kiev, citat de Reuters, că Ucraina ar putea renunţa la candidatura sa la NATO pentru a evita un război cu Rusia.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *