Ecuaţia implicării şantierului naval Damen Mangalia în Programul SAFE se complică. Pe lângă faptul că preţul de pornire care trebuie menţinut cel puţin şase licitaţii este de 184 de milioane de euro, mult peste cel de lichidare, noul proprietar va avea de gestionat şi o criză a personalului. Plătiţi şi de patru ori mai bine în şantierele din Occident, navaliştii confruntaţi cu disponibilizările au început să plece.
Joi, 18 iunie, a fost ziua în care ultimul lot de salariaţi ai şantierului naval Damen Mangalia au primit deciziile premergătoare concedierii, ca urmare a declarării falimentului, în primăvara acestui an. Ultimii 271 de angajaţi au intrat în perioada de preaviz care se va sfârşi pe 15 iulie 2026. Din 16 iulie 2026, locul în care s-au născut nave gigantice, care pot căra 6.500 de maşini simultan ori halele unde au fost asamblate platformele folosite la amerizarea navelor spaţiale ale lui Elon Musk vor fi pustii.
„E o situaţie, sperăm, de tranziţie, dar nu avem încă această certitudine 100%”, spune pentru News.ro Laurenţiu Gobeajă, preşedintele Sindicatului Navalistul. „Sperăm ca, în maxim şase luni, să se reia activitatea. Adică, până la sfârşitul acestui an”, crede el.
În timp ce noul proprietar se lasă aşteptat, navaliştii nu-şi permit luxul de a sta în şomaj, mai ales că acesta ar reprezenta în jur de 2.000 de lei lunar, conform liderului sindical. „Ratele la bănci sunt principalul motiv pentru care pleacă la muncă, în străinătate, şi faptul că indemnizaţia de şomaj e prea mică. Unii au rate mai mari de atât şi trebuie să mai şi mănânce, nu doar să-şi pătească ratele”, explică Gobeajă.
Conform acestuia, cele mai multe oferte vin din Norvegia, Olanda, Italia şi Franţa.Dacă în şantierul din Mangalia salariul mediu lunar brut era de 8.560 lei – aproximativ 1.000 de euro net, în străinătate pot primi şi de patru ori mai mult. „Există oferte din toate ţările europene. În domeniul naval şi în construcţii, mai ales sudorii, sunt foarte căutaţi”, susţine Gobeajă.
Conform acestuia, cei care optează să plece primesc cel puţin 4.000 de euro lunar şi lucrează în regim de patru săptămâni cu două săptămâni – libere. „Sunt unii care iau 1.200 – 1.400 de euro pe săptămână, pentru că fac şi ore suplimentare”, spune Gobeajă.Chiar dacă sunt mai bine plătiţi afară, o parte s-ar putea întoarce, crede liderul sindical. „Dacă lucrează un an sau doi sau şase luni, îşi mai achită în avans din ratele pe care le au la bănci şi se întorc, pentru că au familia aici. Ăsta e unul dintre motive şi dacă aici câştigă, nu la fel ca afară, dar peste salariul mediu sau undeva în jurul lui, acceptă cumva. Dar nu toţi, bineînţeles”, explică Gobeajă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google