La Forumul Economic de la Sofia, oficiali bulgari, experți europeni și reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale au indicat explicit că România devine principalul blocaj strategic al Europei de Sud-Est. Infrastructura românească – în special lipsa podurilor peste Dunăre și conexiunile Nord-Sud deficitare – este descrisă drept „gâtul de sticlă” care frânează conectivitatea regională, securitatea UE și accesul la miliarde de euro în investiții.
Grozdan Karadjov, ministrul demisionar al Transporturilor din Bulgaria, a vorbit deosebit de critic despre starea actuală a conectivității de-a lungul Dunării. Secțiunea bulgară de 425 de kilometri dispune doar de două poduri, o situație pe care Karadjov a calificat-o drept „de neconceput”. În comparație, restul segmentelor fluviului din Europa au, în medie, un pod la fiecare 17 kilometri.Karadjov și-a exprimat scepticismul cu privire la planul pentru un al treilea pod lângă Ruse, definind-ul ca un potențial nou blocaj. „Chiar dacă ai cinci poduri în același loc, tot o să ai un blocaj”, a subliniat ministrul. Bulgaria a susținut deja în fața Comisiei Europene două noi locații în cadrul rețelei transeuropene – la Silistra și Nicopole.
În centrul strategiei se află trei axe principale de transport, care vizează depășirea neglijării sistematice de zece ani a conexiunilor verticale. Prima și cea mai semnificativă prioritate este Coridorul Orient-Mediterana de Est, care leagă Atena și Salonic, prin Sofia și Vidin, de România și țările baltice. Aceasta este singura arteră complet europeană din regiune, care trece doar prin statele membre ale UE.A doua axă prevede o conexiune directă a Alexandroupolis cu Svilengrad și pătrundere prin Munții Balcani, ceea ce ar elimina actualul ocol greoi pe la malul Mării Negre. A treia direcție va lega porturile Alexandroupolis, Burgas și Varna direct cu Constanța, creând o alternativă puternică la traficul aglomerat prin Bosfor.
Un moment critic în acest plan la scară largă rămâne trecerea frontierei cu România. Accelerarea proiectelor precum noi poduri peste Dunăre, tuneluri feroviare prin Munții Balcani și extinderea capacității portuare nu mai reprezintă doar o chestiune de creștere economică, ci de securitate strategică și autonomie în cadrul Uniunii Europene.Din cauza lipsei de finanțare publică imediată în cadrul financiar actual al UE, Bulgaria se bazează pe un program de concesiuni. Programul prevede investiții private pentru Autostrada Mării Negre, Tunelul Petrohan și proiecte feroviare cheie, cum ar fi linia Stolnik-Melnik, ruta Troian-Dimovo și dublarea completă a liniei Svilengrad-Sofia. Scopul este de a conecta prin concesiuni Marea Adriatică și Marea Neagră prin coridorul care include Albania și Macedonia de Nord.
Fostul ministru de finanțe și actual deputat Asen Vasilev a subliniat că, cu cât aceste coridoare sunt construite mai rapid, cu atât va fi mai bine pentru economiile regionale. „Acest proiect redesenează literalmente harta comercială, care nu a fost schimbată de secole”, a spus Vasilev, menționând că noile rute asigură acces către Europa prin teritoriul Uniunii Europene, ocolind Bosforul.Vasilev a pledat pentru pragmatism și utilizarea concesiunilor internaționale ca o cale mai rapidă de implementare, pentru a evita decenii de întârzieri din cauza obstacolelor administrative.
Necesitatea mobilizării de capital privat a fost confirmată și de reprezentanții instituțiilor financiare internaționale. Jason Pelmar de la Banca Mondială a subliniat că, deși sectorul public are un rol principal, constrângerile fiscale necesită atragerea investitorilor privaţi. „Există mult loc pentru sectorul privat, să vină cu experiența și finanțarea sa”, a spus Pelmar, dând exemplul concesiunii de succes a Aeroportului din Sofia.
Vocea mediului de afaceri a fost de asemenea optimistă, dar cu accent pe necesitatea unei infrastructuri reale pe teren. Savvas Karafilidis de la Camera de Comerț Bulgaro-Elenă a remarcat că regiunea este în prezent „drapelul dezvoltării economice a Europei”. Potrivit acestuia, sincronizarea dintre ministere oferă sectorului privat încrederea de a investi mai îndrăzneț. „Avem nevoie de mai multă infrastructură – atât căi ferate, cât și drumuri”, a adăugat el, prevăzând noi recorduri în schimbul de mărfuri între porturile de la Alexandroupolis la Constanța.
Prof. Konstantinos Aravossis a reamintit că toate construcțiile trebuie adaptate contextului crizei climatice. „Orice planificare a infrastructurii trebuie să includă aspectul de mediu și sustenabilitatea schimbărilor climatice”, a avertizat el, dând exemplul inundațiilor devastatoare din Grecia. „Certificarea climatică” a proiectelor nu este doar o cerință de reglementare, ci o garanție a viabilității financiare pe termen lung și a avantajului competitiv.
România se află la o răscruce critică. În timp ce Bulgaria și Grecia accelerează implementarea coridoarelor de transport și mobilizează capital privat, România rămâne în urma acestor inițiative. Lipsa podurilor peste Dunăre și deficiența conexiunilor Nord-Sud nu doar că limitează potențialul economic al regiunii, ci constituie și un risc pentru securitatea și autonomia strategică a Uniunii Europene.Miliardele de euro în joc și potențialul de creștere economică de 4,2% pentru Europa de Sud-Est depind, în mare măsură, de capacitatea României de a depăși blocajele infrastructurale și de a se integra mai eficient în rețeaua de transport regională.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google