Fondul de relansare: Portugalia a trimis proiectul, urmează Franța. România ÎNTÂRZIE o lună. Proiectele aprobate, la nivel național

Primele plăți din uriașul fond de relansare economică al UE ar putea fi făcute în iulie, în ciuda unor negocieri dificile și unui start lent al planului, scrie AFP. Portugalia a depus deja proiectul și alte țări au anunțat că vor face în curând același lucru. România, pe de altă parte, a anunțat că va trimite PNRR la Bruxelles abia în 31 mai. Spre uşurarea Bruxellesului, săptămâna trecută au fost trecute două obstacole importante în calea pachetului de granturi şi împrumuturi de 672 miliarde de euro, cât reprezintă Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro. Curtea Constituţională a Germaniei a respins o contestaţie de blocare a ratificării acordului, iar Portugalia a devenit primul membru UE care şi-a prezentat planul de cheltuieli.

A fost o săptămână foarte bună”, a declarat pentru AFP un înalt oficial al UE.

Încă o duzină de state membre – inclusiv un actor important, Franţa – ar trebui să urmeze exemplul în această săptămână, predând ceea ce oficialii avertizează că sunt documente în medie de 50.000 de pagini. Acest lucru va permite Comisiei Europene să petreacă două luni studiind ceea ce vor fi în cele din urmă 27 de planuri naţionale de investiţii şi reforme. Dacă vor trece, statele membre vor avea nevoie de până la patru săptămâni pentru a-şi da unda verde şi apoi, a spus un oficial, „vom vedea că banii vor începe să curgă în iulie”.

Planul UE de 750 miliarde de euro pentru relansarea post-pandemie a fost convenit în iulie 2020, astfel că se va împlini un an de la decizia istorică a Uniunii Europene de a pune în comun datoria pentru a finanţa pachetul de relansare economică. Şi ceea ce odată părea un exerciţiu extrem de ambiţios a fost eclipsat de adoptarea de către Statele Unite a unui plan de infrastructură de 1,9 trilioane de dolari. Joi, Christine Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene, a subliniat „urgenţa” de a continua stimularea economiei Europei. Spania şi Italia vor vedea cele mai mari injecţii de fonduri dacă planurile lor de aproximativ 70 de miliarde de euro sunt aprobate, urmate de Franţa cu 40 de miliarde. În ultimele săptămâni, în culise, oficialii Comisiei Europene au purtat discuţii dificile cu guvernele naţionale cu privire la criteriile pe care trebuie să le îndeplinească planurile de cheltuieli. Dar odată cu sosirea dosarului Portugaliei, blocajele politice încep să se prăbuşească. În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, fiecare plan trebuie să aloce cel puţin 37% măsurilor ce îmbunătăţesc mediul sau combat schimbările climatice. Se presupune că alte 20% vor finanţa tranziţia către o economie mai digitală.

România

Vicepremierul Dan Barna a declarat luni că, în privinţa proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană a apreciat componentele de educaţie, infrastructura de sănătate, feroviară şi împăduriri.

Comisia Europeană a apreciat unele componente (din proiectul prezentat de România al PNRR – n.r.): partea de educaţie, partea de infrastructură de sănătate, partea de feroviar, partea de împăduriri, adică sunt miliarde importante acolo şi în ceea ce înseamnă partea de împăduriri şi în ce înseamnă partea de construcţia de spitale, reforma în educaţie, toate lucrurile acestea sunt considerate de Comisie ca fiind suficient de mature şi suficient de bine închegate astfel încât să se regăsească în forma finală a programului”, a spus Barna.

El a adăugat că în privinţa PNRR „mai trebuie discutat pe zona de irigaţii, infrastructură pe agricultură”:

Problema cu irigaţiile este că aşa cum ştim noi irigaţiile, canale care străbat câmpiile şi de acolo cu pompe se face irigaţia, în realitate contribuie la deşertificare, pentru că, practic, se extrage apa din sol, o parte e preluată înapoi în sol, o parte se evaporă. Se pierde accelerat apa din sol. România are o prezenţă a apei în sol sub media necesară şi atunci genul acesta de sisteme de irigaţii tradiţionale sunt depăşite complet şi Comisia Europeană a spus foarte clar: ‘nu o să dăm bani pentru sisteme care, în loc să contribuie la un impact pozitiv asupra mediului, afectează şi mai dramatic mediul’. Soluţia pe care o vedem deja în ţările mai dezvoltate sunt acele sisteme de irigaţii prin picurare, sistemele unde apa este dusă prin ţevi, cantitate mult mai mică de apă decât apa de canal, care vara se şi evaporă în cantităţi uriaşe şi atunci, din motivul acesta, Comisia a spus că actuala formulă ‘nu va beneficia de suportul nostru, pentru că este depăşită tehnic, moral’“, a afirmat Barna.

Acesta a precizat că Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a dezvolta sisteme mai moderne de irigaţii şi o posibilitate este folosirea fondurilor structurale.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *