FMI aprobă un ajutor de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari pentru Ucraina şi avertizează că ţara se va confrunta cu RECESIUNE profundă. Kiev: „Rușii au produs PAGUBE de 100 de MILIARDE”

Fondul Monetar Internaţional a aprobat un ajutor de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari pentru Ucraina care se confruntă cu „o criză umanitară şi economică foarte gravă” de la invadarea ţării de către armata rusă. Şefa FMI a avertizat că ţara se va confrunta cu o „recesiune profundă” în acest an.

„Nevoile de finanţare sunt importante, urgente şi ar putea creşte semnificativ pe măsură ce războiul continuă”, a declarat directorul general al Fondul Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva.

Înainte de război, instituţia de la Washington estima o creştere a economiei ucrainene de 3,6% în acest an. Ajutorul de urgenţă urmează să permită guvernului „să răspundă nevoilor urgente ale balanţei de plăţi rezultând din efectele războiului şi va oferi sprijin esenţial pe termen scurt”, a subliniat FMI. Fondul speră, de asemenea, că acest ajutor va acţiona ca un „catalizator” pentru alţi parteneri financiari.

Ucraina, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, beneficia deja de un program de ajutor din partea FMI. Dar acest aşa-numit „aranjament Stand-By”, care prevedea plata a 2,2 miliarde de dolari până la sfârşitul lui iunie, a fost anulat la cererea autorităţilor ucrainene.

Acestea „şi-au exprimat intenţia de a lucra cu FMI pentru a concepe un program economic adecvat vizând redresarea şi creşterea, atunci când condiţiile vor permite”, a precizat FMI.

„Pierderea tragică de vieţi omeneşti, fluxul enorm de refugiaţi şi distrugerea imensă a infrastructurii şi a capacităţii de producţie cauzează suferinţe umane severe şi vor duce la o recesiune profundă în acest an”, a spus Kristalina Georgieva.

Ea a subliniat, totuşi, că „răspunsul politic de urgenţă al autorităţilor ucrainene a fost remarcabil”, menţionând că Ucraina „a rămas la zi cu toate obligaţiile datoriei”. De asemenea, şefa FMI a menţionat controalele de capital „pentru a menţine disponibilitatea rezervelor valutare şi a reduce incertitudinea cu privire la cursul de schimb”.

Banca naţională a Ucrainei a limitat retragerile de numerar, dar tranzacţiile fără numerar nu au fost limitate. La două săptămâni după lansarea invaziei ruse în Ucraina, bilanţul uman şi material al celui mai grav conflict militar actual din Europa este foarte grav, în special cu peste două milioane de persoane care au fugit în străinătate.

Forțele invadatoare ale Rusiei au provocat până acum distrugeri în valoare de cel puțin 100 de miliarde de dolari în Ucraina, a afirmat Oleg Ustenko, consilierul economic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters. Oficialii ucraineni spun că reconstrucția Ucrainei ar trebui finanțată parțial din fondurile înghețate de sancțiunile impuse Rusiei.

Estimările preliminare pe care le-am efectuat (…) arată că valoarea activelor pe care le-am pierdut deja, care au fost distruse [de Rusia], se ridică la circa 100 de miliarde de dolari americani”, a declarat el în cadrul unei conversaţii online cu Peterson Institute for International Economics (PIIE), un centru american de cercetare.

Oleg Ustenko a estimat totuşi că sistemul financiar ucrainean a ieşit mai degrabă bine „ţinând cont de circumstanţele actuale”, făcând referire la „o rată de schimb mai mult sau mai puţin stabilă”.

Circa 50% dintre întreprinderile noastre nu mai funcţionează şi cele care încă funcţionează nu sunt la 100% din capacităţi”, a mai spus Ustenko. Consilierul lui Volodimir Zelenski a mai subliniat că Ucraina trăieşte „un adevărat dezastru” care este mult „mai grav decât oricare dintre noi ne-am fi putut imagina”.

De asemenea, el a evocat importanta muncă de reconstrucţie care va urma, în condiţiile în care drumuri, poduri și spitale au fost distruse.

Comunitatea internaţională s-a mobilizat pentru Ucraina. Fondul Monetar Internaţional a aprobat miercuri un ajutor de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari pentru Ucraina şi s-a angajat să ajute efortul de reconstrucţie când războiul se va termina. Întrebat cum ar putea fi finanțate eforturile de reconstrucție, Ustenko a spus că cel puțin o parte din fonduri ar putea fi obținute din activele rusești care au fost înghețate în Occident după implementarea sancțiunilor economice. Activele bogaților oligarhi ai Rusiei care au fost vizați de sancțiuni ar putea și ele să fie transferate într-un viitor fond de reconstrucție, a adăugat consilierul.

Guvernatorul băncii centrale a Ucrainei, Kirilo Șevcenko, a făcut și el o afirmație asemănătoare, spunând că Rusia ar trebui să plătească pentru a repara distrugerile provocate în Ucraina în timpul invaziei, informează BBC.

O mare parte din rezerva de valută a Rusiei, în valoare de 630 de miliarde de dolari, se crede că ar fi depozitată în afara țării și, astfel, aceste fonduri ar fi fost înghețate după impunerea sancțiunilor americane, europene și nu numai. Șevcenko a cerut, de asemenea, ca lista de sancțiuni care vizează Rusia să fie extinsă și să includă interzicerea accesului rușilor la Fondul Monetar Internațional.

Lista completă a sancțiunilor cerute de guvernatorul băncii centrale a Ucrainei:

  • Întreruperea accesului clienților ruși și belaruși la platformele comerciale și de date financiare, precum Refinitiv și Bloomberg;
  • Ruperea relațiilor băncilor din Statele Unite și Uniunea Europeană cu băncile rusești;
  • Expulzarea băncii centrale a Rusiei din Banca de Decontări Internaționale – organizația băncilor centrale;
  • Suspendarea Rusiei și a Belarusului de la întâlnirile Fondului Monetar Internațional, blocarea accesului celor două state la activele emise de FMI, numite drepturi speciale de tragere, „întrucât aceste fonduri pot fi folosite pentru finanțarea acțiunilor militare împotriva țării noastre”;
  • Tăierea accesului băncilor rusești la UnionPay, sistemul de plăți cu cardul al Chinei – similar cu Mastercard și Visa;
  • Blocarea sistemului de plăți al Rusiei, Mir, de către Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turcia și Vietnam;
  • Oprirea transferurilor de bani operate de Western Union în cazul băncilor din Rusia și Belarus.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *