Finlanda a devenit marţi, în mod oficial, al 31-lea stat membru al NATO, după 30 de ani de nealiniere militară, relatează AFP. Ministrul finlandez de Externe a semnat documentul aderării şi i l-a înmânat secretarului de stat american Antony Blinken. Finlanda devine marţi membră a NATO, finalizând o schimbare istorică a politicii sale de securitate despre care şeful Alianţei, Jens Stoltenberg, spune că a fost declanşată chiar de invazia pe care liderul rus Vladimir Putin a decis-o în Ucraina, relatează Reuters.
„Preşedintele Putin a avut ca obiectiv declarat al invaziei Ucrainei să obţină mai puţin NATO”, a declarat Stoltenberg reporterilor la sediul NATO din Bruxelles, cu câteva ore înainte ca Finlanda să devină oficial al 31-lea membru al Alianţei. „El obţine exact opusul. Finlanda astăzi şi, în curând, şi Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale Alianţei”, a declarat Stoltenberg.
Kremlinul a declarat că Rusia va fi forţată să ia „contramăsuri” la aderarea Finlandei, ministrul apărării, Serghei Şoigu, afirmând că această decizie ridică perspectiva unei noi escaladări a conflictului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că extinderea NATO – criticată de mult timp la Moscova – reprezintă o „intruziune în securitatea şi în interesele naţionale ale Rusiei”, iar Moscova va urmări îndeaproape orice desfăşurare militară a NATO în Finlanda.
Ca răspuns la ultimele anunţuri ale Moscovei, Stoltenberg a declarat că NATO îşi evaluează în mod constant propria poziţie, organizând mai multe exerciţii şi având o prezenţă mai mare în regiunea nordică.
Condiția pentru dislocarea trupelor alianței pe teritoriul noului stat membru
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că Alianţa nu va amplasa trupe pe teritoriul Finlandei „fără consimţământul” acestei ţări, devenită acum al 31-lea membru al NATO, în timp ce ministrul finladez al apărării, Antti Kaikkonen, a spus că guvernul de la Helsinki încă nu a decis dacă va solicita desfăşurarea unor trupe ale NATO în Finlanda, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres. Întrebat de presă la sosirea la sediul NATO dacă Finlanda va găzdui efective militare ale altor ţări aliate, asemeni unor state de pe flancul estic al Alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a răspuns: „Este o decizie a Finlandei dacă doreşte. Nu vor exista trupe ale NATO în Finlanda fără consimţământul Finlandei”.
„Ceea ce avem în multe ţări sunt exerciţii, prezenţă aeriană şi navală, dar nu avem o prezenţă permanentă. Şi aceasta nu a fost până acum o temă în discuţiile noastre cu Finlanda”, a completat el.
Răspunzând unei întrebări similare, ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, a spus că rolul pe care Finlanda îl va avea de acum înainte în NATO, ca ţară membră, „este următoarea chestiune pe care va trebui să o discutăm”.
În anul 2017, NATO a constituit patru batalioane în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, cu efective înlocuite periodic, pe bază de rotaţie. După ce Rusia a lansat anul trecut, în februarie, războiul contra Ucrainei, au fost create încă patru batalioane de acelaşi fel în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, iar batalioanele create au fost ridicate la nivel de brigadă.
„E o atingere la securitatea noastră”
Kremlinul ameninţă marţi cu „contramăsuri”, după aderarea la NATO a Finlandei, şi cataloghează extinderea alianţei militare occidentale drept o „atingere la adresa securităţii” Rusiei, relatează AFP. Finlanda devine marţi al 31-lea stat membru al NATO, după ce a depus în mai o cerere de aderare, din cauza Războiului rus în Ucraina.
„Aceasta este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o atingere gravă la adresa securităţii noastre şi a intereselor noastre naţionale”, a declarat presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Asta ne obligă să luăm contramăsuri”, a ameninţat Peskov, fără să dea detalii în acest sens.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google