Semnarea pe repede înainte a Acordului Mercosur de către România a ridicat multe semne de întrebare atât în coaliția de guvernare, care acuză lipsa de transparență a semnării, cât și în asociațiile profesionale ale agricultorilor români. Fermierii români spun că semnarea acestui acord este începutul sfârșitului pentru agricultura românească și că, dintre toate țările semnatare ale acordului, România este cea mai vulnerabilă.
Semnarea Acordului Mercosur a lovit puternic în agricultorii români, care acuză faptul că nu au fost consultați, ci doar puși în fața faptului împlinit.Producătorii români consideră că Acordul Mercosur este începutul sfârșitului pentru agricultura românească. De altfel, aceasta este ideea generală în toate statele europene. Toți fermierii din Europa, care au protestat masiv împotriva Acordului Mercosur, au reproșat Comisiei Europene faptul că vor avea o concurență neloială și că produsele extrem de ieftine care vor inunda piețele europene din America de Sud vor elimina, încet, dar sigur, produsele europene. Punerea în aplicare a acordului este, de fapt, semnarea certificatului de deces pentru agricultura europeană.
Fermierii europeni spun că produsele din America de Sud vor fi importate cu o sumă modică (roșiile, de exemplu, cu 1,5 lei kilogramul, în condițiile în care doar în România, costul de producție se situează între 40 și 60 de eurocenți – Mercosur va impune 30 – maximum 40 de eurocenți, ceea ce înseamnă, de fapt, concurență neloială).
Agricultorii români spun că președintele Nicușor Dan nu i-a consultat: „Președintele nostru a votat fără a se întruni cu niciun reprezentant al fermierilor, Organizația Interprofesională a producătorilor Agricoli de Legume și Fructe nu a fost chemată la negocieri. (…) Președintele nu s-a întâlnit cu noi, nu știu cu cine s-a întâlnit”, a declarat un reprezentant al fermierilor români pentru stiridiaspora.ro. Kelemen Hunor a acuzat, de asemenea, lipsa de transparență a semnării acordului: „Nu am discutat în coaliție despre asta”.
Fermierii români anticipează o calitate mai slabă a legumelor și fructelor aduse de peste ocean și o atitudine permisivă a cumpărătorilor, care vor fi seduși de prețul mic, în detrimentul calității produselor. De cealaltă parte, semnatarii acordului susțin că au votat în favoarea acestuia doar după negocieri ce au introdus elemente suplimentare de securitate, în favoarea agricultorilor europeni, implicit și a celor români.Pentru context, acordul de liber-schimb între UE și blocul Mercosur elimină tarifele pentru 91 – 92% din bunurile comerciale între părți, după o perioadă tranzitorie de până la 15 ani.
Pentru produsele agricole, acordul introduce contingente tarifare pentru anumite mărfuri sensibile – de exemplu 99.000 de tone de carne de vită și 180.000 de tone de carne de pui cu acces preferențial.Semnatarii Acordului argumentează că eliminarea tarifelor va ușura exporturile românești de produse agricole și agroalimentare către piața Mercosur, unde, până acum, tarifele de până la 55% închideau, practic, accesul. De asemenea, ei mai spun că, prin semnarea acordului, 15 produse românești cu denumire geografică (vinurile de Cotnari, magiunul de Topoloveni, telemeaua de Ibănești, etc…) vor fi protejate împotriva imitațiilor.Asociația LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) consideră, însă, că România este una dintre cele mai vulnerabile țări UE la acest acord, pentru că aici există un număr mare de ferme mici, productivitatea este relativ scăzută, iar dependența de locuri de muncă în mediul rural este mare.
Guvernul explică votul României pentru Acordul UE–Mercosur
Guvernul a prezentat marți poziția Ministerului Afacerilor Externe (MAE) privind votul României în favoarea Acordului UE–Mercosur, subliniind că decizia a fost rezultatul unor negocieri comerciale și politice care au adus garanții suplimentare pentru fermierii români și mecanisme de protecție pentru piața agricolă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a detaliat, la solicitarea presei, explicațiile transmise de MAE cu privire la acest vot.
”Conform HG 34 / 2017 privind gestionarea afacerilor europene si a participarii României la deciziile UE instructiunile pentru reuniunile Coreper (la nivel de ambasadori) sunt transmise de catre MAE pe baza elementelor de pozitie trimise de institutia cu atributii in domeniul respectiv (în acest caz decizia Consiliului UE este atributul consiliilor de miniştri ai economiei)”, se arată în precizarea MAE.
Ministerul de Externe arată că „negocierile au avut loc pe filiera comercialǎ şi între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obţinut resurse adiţionale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare in cazul unei variaţii de 5% a preţurilor şi volumelor produselor agricole importate şi un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur conforme cu votul reprezentanţilor partidelor din coaliţia de guvernare în Parlamentul European”.
De asemenea Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerţului cu produse agricole ci doar in limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură la doar 1-1,5% din totalul importurilor, precum si standardele UE sa fie aplicate si produselor importate, se mai arată în precizarea MAE. MAE mai spune că procesul are două componente de aprobare, prima la nivel European urmată de o etapă la nivel naţional iar etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimţământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European.
„Memorandumul la care se face referire în spaţiul public este necesar pentru etapa ulterioară a procesului. Conform legislaţiei privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internationale (in acest caz acordul UE – Mercosur) memorandumul trebuie să parcură procedura internă de avizare şi aprobare, anterior semnării în numele României a Acordului. Etapa finală a procesului decizional naţional va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE-Mercosur”, mai spune Ministerul de Externe.
Acordul UE-Mercosur îi revoltă pe fermierii români, care se tem că nu vor putea concura cu prețurile mai mici ale produselor care vor fi importate din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În același timp, votul dat vineri de România în Consiliul UE încinge spiritele în Guvernul Bolojan. Ministrul Radu Marinescu a declarat că acordul Mercosur nu a avut avizul ministerului Justiției. Tratatul cu Mercosur nu a avut nici aprobarea Ministerului Agriculturii și nici nu a fost discutat în Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Totuși, Ministerul de Externe ar fi aprobat proiectul, cu susținerea președintelui Nicușor Dan.
Comisia Europeană are undă verde pentru încheierea acordului de liber schimb al UE cu cele patru țări sud-americane care formează Mercosur: Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.La o reuniune a reprezentanților celor 27 de state membre ale UE, la Bruxelles, care a avut loc la data de 9 ianuarie, a fost întrunită majoritatea calificată necesară în Consiliul UE pentru aprobarea semnării planificate a acordului.
Diplomații citați de presa germană au indicat că Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria au votat împotrivă. Belgia s-a abținut. România a votat pentru. Acordul cu țările Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate. Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, conform estimărilor Comisiei Europene, și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă, în special în industria auto, inginerie mecanică și farmaceutică.
„Puiul pe care noi îl vindem este 18 lei pe kilogram, cel brazilian, congelat este undeva la 7 lei”
Fermierii din România și alte țări ale Uniunii Europene sunt clar numulțumiți de acordul UE-Mercosur, de teamă că produsele mai ieftine din America de Sud vor invada teritoriul european și le vor afecta grav producția locală. Unii avertizează că piața românească ar putea fi invadată de carne importată la prețuri mult sub cele locale. Puiu Elisei, fermier român, a declarat, la Antena 3 CNN, că puiul din Brazilia ar putea ajunge în magazine la jumătate din prețul celui produs în România, însă doar congelat.
Fermierul a mai spus că acest acord reprezintă un pericol nu doar pentru fermieri, ci și pentru consumatorul român, pentru că produsele din țările Mercosur nu respectă standardele de calitate impuse de Uniunea Europeană.
„Este un pericol nu doar pentru fermieri, ci și pentru consumatorul român, pentru că eu aș vrea menționez aici că noi, producătorii din Uniunea Europeană, respectăm niște condiții stricte de bunăstare, biosecuritate, trasabilitate a produselor și vrem să chiar și dăm către consumatori, către piață, un produs verificat și de bună calitate. În Mercosur, țările de Mercosur, furajele care se administrează fermelor de animale sunt modificate genetic, ceea ce în Uniunea Europeană este interzis. Pe de altă parte, se folosesc substanțe total interzise de zeci de ani în Uniunea Europeană, cum ar fi glifosatul pentru tratatul culturilor, ceea ce este cancerigen. Deci, Uniunea Europeană vorbește despre un green deal, despre o hrană curată, despre ferme bio, dar cu toate astea vrea să aducă în Uniunea Europeană produse murdare, produse neconforme. Această procedură există în ziua de azi. Încă vin produse din afara Uniunii Europene și se etichetează ca produse românești”, a declarat Puiu Elisei.
Fermierul a mai atras atenția asupra faptului că producătorii români nu pot exporta în Brazilia din cauza diferențelor mari de preț. Pe cealaltă parte, produsele din țările Mercosur vor intra pe piața românească la costuri mult mai mici.
„Nu putem să exportăm în Brazilia pentru că este o diferență foarte mare de preț și nu avem cum să intrăm pe o asemenea piață. Cu siguranță, ei vor veni în România cu un preț foarte mic. Am făcut un calcul și puiul pe care noi îl vindem azi cu 18 lei pe kilogram, cel brazilian este undeva la 7 lei pe kilogram. E clar că o parte din consumatori, sper că o parte foarte mică, vor cumpăra acest produs. Să nu uităm că puiul din Brazilia nu are cum să vină pe piață proaspăt, trebuie să fie congelat. Noi în o oră sau în două ore începem livrarea către abator a puilor, în noaptea asta, pe gerul asta, pentru că abatoarele în România funcționează noaptea ca la prima oră a dimineții, adică mâine dimineață, carnea să fie proaspătă pe tejghea. Ori brazilianul nu are cum să facă acest lucru. El o va aduce congelată și consumatorul, care știe că un produs bun îl găsește doar de la un producător român, să sperăm că nu își va schimba gustul datorită prețului. Eu sper că lucrul ăsta va merge în continuare”, a mai adăugat fermierul.
El a mai adăugat că diferența de preț ar putea influența comportamentul de cumpărare al unor consumatori: „Văd în ultimii ani că consumatorul român se orientează către produsul local și produsul local românesc și acum, că va veni carne din Brazilia, sper să rămână aceeași preferință pentru că și noi vrem să ne protejăm afacerea. Să ne gândim la următorul scenariu: că în câțiva ani noi n-o să mai putem rezista și o să ieșim de pe piață, că închidem fermele. Și să știți că cine a ieșit din zootehnie nu știu dacă s-a mai întors în zootehnie.Și atunci se întâmplă un fenomen, o pandemie în America de Sud, un război, ceva se întâmplă acolo și nu să ne mai poată furniza carne de pui. Atunci noi de unde mai cumpărăm carne de pui? Să nu ne uităm când a fost pandemia de gripă acum câțiva ani, rafturile magazinelor erau goale și acolo se vedea producția românească. Ori producția românească la momentul ăsta nu este o producție abundentă, să avem mai mult decât am putea să mâncăm.Așa că noi, să zic eu, strategic pentru Strategia Națională Alimentară a României, noi ar trebui să ținem cât mai mult de către producătorii români, chiar dacă prețurile sunt un pic mai mari și asta cu siguranță cauzate de impunerile care ne sunt de la Uniunea Europeană.Spuneam adineauri despre glifosat sau despre plantele modificate genetic.Sunt vreo 15 mii de procese pentru că produce cancer.De ce să cumpărăm noi soia din Brazilia sau Argentina, modificată genetic, când noi am putea să o producem în România cu producție mare și foarte bună la hectar, dar nu ni se permite să cultivăm modificat genetic”, a declarat fermierul român.
Uniunea Europeană are prevăzută pentru 17 ianuarie semnarea acordului comercial cu Mercosur, un pas decisiv pentru crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume, după mai bine de un sfert de secol de negocieri şi blocaje, şi care va permite celor două părţi să îşi diversifice alianţele, în faţa derivei protecţioniste a Statelor Unite.Acordul va permite eliminarea taxelor pentru 91% din exporturile UE în Mercosur şi pentru 92% din vânzările sud-americane spre Europa, ceea ce se traduce printr-un economie anuală estimată la 4 miliarde euro pentru companiile europene.
Ministerele Justiției și Agriculturii n-au avizat documentul
Este tensiune în Guvernul Bolojan după ce România a votat în Consiliul Uniunii Europene pentru aprobarea acordului de liber schimb UE–Mercosur. Mai mulți miniștri reclamă lipsa avizelor obligatorii și faptul că decizia nu a fost discutată în Coaliția de guvernare, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe susține că votul a respectat toate procedurile legale și că acordul nu este încă definitiv aprobat de România.Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că acordul UE–Mercosur nu a primit avizul ministerului pe care îl conduce. În plus, nici Ministerul Agriculturii nu ar fi avizat documentul, iar subiectul nu a fost discutat în cadrul Coaliției PSD–PNL–USR–UDMR. Cu toate acestea, reprezentantul României a votat favorabil în Consiliul UE, decizie care, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, ar fi fost susținută de Ministerul Afacerilor Externe și de președintele Nicușor Dan.
Acordul UE–Mercosur a stârnit reacții puternice din partea fermierilor români, care se tem că produsele agricole importate din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, mai ieftine, vor pune o presiune majoră pe piața internă și vor reduce competitivitatea producătorilor locali.Nemulțumirile din sectorul agricol amplifică disputele din interiorul Executivului, unde votul exprimat de România a devenit un subiect de confruntare politică.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google