Europarlamentarul Tomac, despre recomadarea începerii negocierilor de aderare cu Moldova şi Ucraina: „O decizie istorică!”
Comisia Europeană este așteptată miercuri să recomande începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina. Raportul Comisiei Europene constată că de un an încoace, Chișinăul a luat măsuri decisive în șase din cele nouă puncte cerute și impuse. Acordarea statutului de țară candidată în iunie anul trecut a servit în mod limpede drept accelerator. Despre acest lucru, europarlamentarul Eugen Tomac a declarat într-o intervenție pentru B1 TV că decizia ar fi una istorică:
„Iată că războiul din Ucraina a accelerat un răspuns rapid al UE la rezolvarea acestei crize. De când s-a creat UE a încercat să depășească toate crizele majore cu care s-a confruntat continentul nostru prin două măsuri: mai multă integrare sau extindere. După ce s-a prăbușit blocul comunist răspunsul UE față de statele din est a fost integrarea lor în UE. Acum după ce Rusia a trecut la aceste amenințări extrem de brutale, prin războiul declanșat în Ucraina și cu acest conflict militar de peste 30 de ani de pe teritoriul Republicii Moldova, de pe teritoriul transnistrean, unde există prezență militară rusă de peste 30 de ani, răspunsul UE este tot extinderea, integrarea acestor state. De aceea decizia pe care o va anunța azi Comisia este una extrem de importantă pentru că dincolo de aspecte care țin de condiționalități, mesajul politic suntem pregătiți să negociem cu voi, suntem pregătiți să vă susținem, suntem pregătiți să vă primim în UE este un pas uriaș. Evident că pentru noi, integrarea Republicii Moldova în UE înseamnă o revenire la normalitate, o revenire a tuturor românilor în sânul familiei europene, pentru că eu sunt absolut convins că procesul de integrare al Republicii Moldova în UE înseamnă de fapt un pas important în procesul de reîntregire a României, așa cum a fost ea creată acum mai bine de un secol”.
Eugen Tomac a mai spus că parcursul european al Republicii Moldova este unul ireversibil, indiferent de schimbările politice:
„În primul rând, Republica Moldova a demonstrat că are voință să inițieze și să implementeze toate reformele convenite cu UE. Sigur că aceste reforme țin de domenii cheie cum e justiția. România care a intrat în 2007 în UE a fost sub monitorizare aproape 15 ani în ceea ce privește componenta justiției. Justiția este cheia într-un stat de drept și evident că reforma în justiție nu se face peste noapte, sunt necesare mai multe legi și nu numai legislația este nevoie să fie modificată, ci tot sistemul în ansamblul său și comportamentul celor care iau decizii în numele cetățenilor în sălile de judecată. Atât timp cât există voință, suport popular pentru aceste angajamente eu cred că acest drum este ireversibil, indiferent de evoluțiile politice din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât acest război a accelerat foarte mult prăpastia care există în moemntul de față între Moscova și Chișinău. Oamenii sunt conștienți că singura soluție pentru a avea o viață mai bună la ei acasă, dincolo de Prut, este procesul de integrare europeană. Rusia a oprit gazele, banii pentru a procura resurse energetice pentru a trece prin iarna trecută, Republica Moldova i-a primit de la UE”.
Sunt șanse mari ca raportul Comisiei Europene despre progresele Republicii Moldova, să recomande miercuri începerea negocierilor foarte rapid, în luna martie sau în aprilie. Raportul Comisiei Europene arată că Republica Moldova a făcut progrese în 6 din cele 9 domenii în care i s-a indicat ce se așteaptă de la o țară candidată. Potrivit Comisiei, dificultățile cu care se confruntă Republica Moldova după invadarea Ucrainei sunt fără precedent: numărul uriaș de refugiați, inflația, amenințările asupra aprovizionării cu energie, violarea spațiului aerian și multe alte acțiuni ostile hibride din partea Rusiei.
În chestiunea începerii concrete a negocierilor rămân însă două mari obstacole:
Unul este faptul că începerea negocierilor ar fi în ajunul alegerilor europene, care vor avea loc în luna iunie 2024 și în perspectiva cărora se anticipează un val de creștere a popularității partidelor de dreapta, dreapta extremă și euro-sceptice, care se pot baza pe spaima populației în fața unei noi extinderi a UE. Altfel zis, se constată o „oboseală a extinderii”, iar mulți în țările occidentale nu sunt încântați de perspectiva primirii a noi țări est-europene foste comuniste și sărace – nu doar Republica Moldova, dar și țările din Balcanii de Vest.
O a doua piedică ar putea fi constituită chiar de unul din statele membre ale UE, Ungaria. Viktor Orbán a lăsat deja de înțeles că ar fi gata să blocheze prin veto candidatura Ucrainei, din cauza situației minorității maghiare din Ucraina și din pricina legislației recente care restrânge folosire limbilor minoritare în administrație și învățământ. Este greu de crezut, dacă Ungaria blochează Ucraina, că s-ar începe negocierile cu Chișinăul, deoarece cele două țări vin „la pachet”.
Totul va depinde așadar de decizia pe care o vor lua șefii de stat și de guvern ai UE, reuniți în cadrul Consiliului European din luna decembrie. Dacă Ungaria nu se va opune, atunci Republica Moldova și Ucraina vor putea începe negocierile de aderare în primăvara următoare.
Potrivit unui diplomat UE, citat de Politico, după prezentarea raportului de progres, Comisia Europeană va face o declarație care va pune o presiune semnificativă asupra statelor membre să inițieze negocierile oficiale pentru aderarea Ucrainei la UE. El a subliniat că „presiunea politică în jurul acestui lucru va fi prea mare pentru ca statele membre individuale să reziste” și că „ipoteza de lucru este că până în decembrie Consiliul European va decide să înceapă negocierile”.
Un alt diplomat a afirmat că „scopul este de a ajunge la un acord politic în decembrie pentru a începe negocierile”, iar o decizie juridică ar putea fi luată în primele luni ale anului 2024. Acesta marchează un pas semnificativ în direcția aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.
Ultimele articole
