Europa, sub ASEDIU: Aproape jumătate de milion de oameni ar putea fugi din Afganistan în următoarele luni! „Nu m-am așteptat că ne vom mai întoarce în epoca de piatră”

Uniunea Europeană trebuie să stabilească reguli comune cu privire la migrațiune, în contextul afluxului ilegal de migranți la frontierele de est, a declarat, sâmbătă, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritis Schinas. Acesta a mers, sâmbătă, la graniţa dintre Lituania şi Belarus unde s-a înregistrat o creştere puternică a fluxului de migranţi ilegali din Belarus.

Situaţia de aici prezintă un alt mesaj pentru noi în Uniunea Europeană: că este momentul să trecem la un cadru european mai previzibil şi mai complet pentru politica migratorie”, a declarat Schinas jurnaliştilor.

Comisia Europeană a propus un nou pact privind migraţia şi azilul pentru a elabora o politică comună cu privire la aceste subiecte. Dar negocierile au fost oprite de pandemia de COVID -19. UE este acum din ce în ce mai preocupată de posibilul aflux de migranţi din Afganistan, după ce talibanii au preluat controlul asupra ţării la mijlocul lunii august.

În Lituania, migraţiile ilegale au explodat anul acesta, numărul de noi sosiţi detectaţi la frontieră ajungând deja la peste 4.100, comparativ cu doar 81 în 2020. În ultimele săptămâni, un număr extrem de mare de migranţi au ajuns în Lituania, Letonia şi Polonia. Uniunea Europeană îl acuză pe preşedintele Belarusului Alexander Lukaşenko că a orchestrat sosirea a mii de oameni la graniţele Lituaniei, Letoniei şi Poloniei, ca represalii pentru sancţiunile impuse fostei republici sovietice. Miniştrii de interne ai celor 27 de naţiuni ale UE au afirmat, miercuri, într-un comunicat că Belarusul încearcă să „se folosească de fiinţele umane în scopuri politice”.

Numeroase state membre se tem că evenimentele din Afganistan ar putea duce la o repetare a crizei migranţilor cu care s-a confruntat Europa în 2015-2016, când sosirea a peste un milion de migranţi din Orientul Mijlociu a pus la încercare sistemele de securitate şi de beneficii sociale ale ţărilor europene şi a alimentat sprijinul pentru grupurile de extremă dreapta, notează Reuters.

Este adevărat că acum suntem într-o criză majoră, dar nu UE a provocat situaţia, totuşi suntem chemaţi din nou să participăm la găsirea unei soluţii”, a declarat comisarul grec pentru cotidianul austriac Wiener Zeitung.

Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), până la 500.000 de afgani ar putea pleca din ţara lor până la sfârşitul anului. De data aceasta, UE a fost mai bine pregătită, cu o protecţie mai puternică a graniţelor externe şi resurse financiare pentru a ajuta statele vecine Afganistanului, în timp ce politicile statelor UE sunt din ce în ce mai mari convergente, a spus de asemenea Schinas.

Prin urmare, consider că acum este momentul pentru a conveni asupra unei politice europene comune pentru migraţie şi azil, aşa cum am propus în Comisia Europeană în septembrie”, a conchis el.

Ziua în care muzica a MURIT în Afganistan

Preluarea puterii de către talibani în Afganistan a însemnat, pe lângă revenirea haosului și fricii generalizate și pierderea de către societatea afgană a unor lucruri importante pentru orice țară care se vrea liberă. Este exemplul orchestrei exclusiv feminine din Afganistan, un simbol al libertății și independenței, care acum a fost redusă la tăcere de regimul fundamentalist care a interzis până și muzica. Povestea orchestrei feminine din Afganistan de după căderea Kabulului a putut fi descoperită cu ajutorul unor interviuri realizate de jurnaliști Reuters cu femeile și fetele de la școala de muzică Khpalwak.

Negin Khpalwak se află în locuința ei din Kabul în momentul în care a ajuns la ea vestea că talibanii au înconjurat orașul. În vârstă de 24 de ani, dirijoarea, odinioară imaginea faimoasei orchestre exclusiv feminine din Afganistan, a intrat în panică. Ultima oară când fundamentaliștii au fost la putere în Afganistan muzica fusese interzisă complet, iar femeilor li se luase dreptul de a munci. În ultimele luni de insurgență, talibanii îi atacaseră cu sălbăticie pe cei despre care spuneau că au trădat viziunea lor despre cum ar trebui condusă o societate islamică. Khpalwak s-a grăbit să-și acopere mâinile goale, și și-a ascuns repede mica colecție de tobe decorative. Și-a adunat fotografiile și alte amintiri cu concertele ei, le-a pus într-o grămadă și le-a dat foc.

M-am simțit groaznic. Era ca și cum amintirea întregii mele vieți se transforma în scrum în fața ochilor mei”, spune Khalpwak, devenită acum refugiată în Statele Unite, una dintre zecile de mii de afgani care au fugit din țara cucerită într-o ofensivă fulger a talibanilor după retragerea trupelor NATO.

Orchestra, denumită Zohra, după zeița persană a muzicii, era formată din fete și femei cu vârste între 13 și 20 de ani, de la orfelinatul din Kabul. A fost formată în 2014 și a devenit un simbol global al libertății pe care mulți afgani au început să o aibă în cei 20 de ani în care talibanii au fost izgoniți de la putere, toate acestea în ciuda amenințărilor cu care au continuat să se confrunte în părți extrem de conservatoare ale țării. Purtând hijab-uri de un roșu aprins și cântând o combinație de muzică tradițională afgană și muzică occidentală cu ajutorul intrumentelor precum rabab-ul, trupa a interpretat în fața publicului la opera din Sidney sau la Forumul Economic Internațional de la Davos. Astăzi, luptătorii talibani au baricadat Institutul Național de Muzică din Afganistan, acolo unde trupa obișnuia să facă repetiții, iar în unele părți ale țării posturile de radio au primit interdicția de a mai da muzică. 

Nu ne-am așteptat sub nicio formă că Afganistanul se va mai întoarce în epoca de piatră”, a spus fondatorul Institutului, Ahmad Sarmast, adăugând și că Zohra a reprezentat libertatea și emanciparea femeilor în Afganistan, și descriindu-le pe fetele din trupă drept „diplomate culturale”.

Fetele din orchestra Zohra dar și din alte orchestre și trupe de muzică ale școlii se tem pentru viețile lor și se ascund în acest moment”, a adăugat el.

În timp ce Khpalwak își distrugea amintirile în 15 august, în ziua în care Kabulul a căzut, unele dintre colegele ei se aflau la repetiții la Institut, unde se pregăteau pentru o serie de concerte internaționale în luna octombrie. La ora 10, de dimineață, agenții de securitate ai școlii au intrat în grabă în camera de repetiții pentru a le spune artistelor că talibanii se apropie. În graba lor de a fugi, multe și-au lăsat instrumentele în urmă, mult prea grele și greu de transportat pe străzile capitalei afgane. Sarmast, care se afla în Australia la acel moment, spune că a primit mesaje de la studente îngrijorate de siguranța lor și care îi cereau ajutorul. I s-a spus, însă, să nu revină în Afganistan pentru că talibanii îl căutau și pentru că locuința îi fusese spartă și percheziționată de mai multe ori.

Pericolele cu care se confruntă artiștii în Afganistan au devenit evidente în 2014, când un atacator sinucigaș s-a detonat la un spectacol dintr-o școală din Kabul, rănindu-l și pe Sarmast, care se afla în public. La acel moment, insurgenții talibani au revendicat atacul și au motivat spunând că spectacolul reprezintă o „insultă la adresa valorilor islamice”.

Chiar și pe parcursul celor 20 de ani de guvernare moderată la Kabul, cu libertăți civile incomparabil mai numeroase, a existat o rezistență puternică la ideea existenței unei trupe de femei. Membrele trupei Zohra au vorbit de nenumărate ori de faptul că a trebuit să se ascundă de familiilor lor, multe dintre ele foarte conservatoare, că au îndurat abuzuri verbale, amenințări și bătăi. Au existat obiecții inclusiv din partea afganilor mai tineri.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

One thought on “Europa, sub ASEDIU: Aproape jumătate de milion de oameni ar putea fugi din Afganistan în următoarele luni! „Nu m-am așteptat că ne vom mai întoarce în epoca de piatră”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *