Europa îmbătrânește, iar tendința este ireversibilă: Din cele 101 regiuni identificate cu probleme, 22 sunt în România

Prăpastia existentă între regiunile Uniunii Europene care cresc cel mai mult din punct de vedere demografic şi cele a căror populaţie scade se va lărgi în următoarele decenii, potrivit unui raport publicat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene. Studiul evidenţiază că, în general, populaţia europeană îmbătrâneşte, dar nu în acelaşi ritm în toate regiunile. Din cele 101 regiuni din Europa afectate de aceste fenomen, 22 sunt doar în România.

În raport se arată este că deplasările tinerilor, pentru angajare sau studii, au un mare impact asupra schimbărilor demografice, întrucât în acest mod unele regiuni prosperă, în timp ce altele rămân în urmă. Conform analizei, îmbătrânirea populaţiei europene nu se accentuează doar în zonele rurale, ci şi în cele urbane, chiar dacă există un procent mai mare al persoanelor vârstnice în spaţiul rural. De fapt, zonele urbane mici şi medii sunt cele cu riscul cel mai mare de depopulare, întrucât le lipsesc atracţiile socio-economice din oraşele mari.

În ceea ce priveşte preferinţele locative, tineri preferă să se instaleze în zonele urbane, în timp ce familiile tind să-şi stabilească domiciliul cu prioritate la periferia oraşelor, iar vârstnicii în zonele rurale. Zonele cu cea mai mare ofertă de servicii sunt cele urbane, un element de atracţie mai ales pentru tineri. Diferenţele de ritm al îmbătrânirii şi depopulării între teritorii pot agrava inegalităţile economice, ceea ce poate conduce de asemenea la polarizări în privinţa opiniei despre Uniunea Europeană şi imigraţiei, precum şi la creşterea populismului, notează autorii raportului.

Există o preocupare la nivelul CE pentru că sunt mari dezechilibre în UE între statele din Europa de Est, sudică și, pe de altă parte, statele dezvoltate din nord și vest. Diferențele nu sunt doar între state, ci și între regiuni. Legătura e că sunt regiuni care sunt în același timp și în pierdere de populație, adică declin demografic, dar trec și prin declin economic. Aici se observă o creștere a sprijinului politic pentru partide antisistem, care au și mesaj anti-imigrație, dar și anti-UE. De aici rezultă preocuparea CE. Raportul arată că sunt 101 regiuni în UE – zone cu teritoriu mai mare – care cuprind cam 9% din teritoriul UE care se confruntă și cu declin demografic, cauzat de spor natural negativ, și în același timp, au spor migrator negativ, mai mulți oameni care pleacă din țară decât numărul celor care vin. Din acele 101 regiuni, România are 22. Nivelul analizei este în cazul României la nivel de județ, adică sunt 22 de județe, vorbim de județele preponderent rurale, din sudul țării, est, chiar și din Moldova, deși raportul notează că Vaslui e în top 5 regiuni din UE la natalitate. Acest raport este gândit pentru a fundamenta mai bine politicile regionale și de coeziune. UE a luat o parte din fondurile primite de la statele membre pentru a le direcționa spre proiecte în regiunile mai puțin dezvoltate și care se confruntă cu depopulare, în practica sunt unele și aceleași. Raportul se referă la faptul că sunt tendințe pe termen lung care sunt ireversibile, și trebuie gestionate într-un mod cât mai suportabil de către populație. Ideea este de a reduce din costurile sociale ale acestei transformări, impactul social și politic să nu fie prea mare distructiv pentru coeziunea socială. Față de România, Bulgaria are probleme și mai mari. Inclusiv Polonia și Ungaria au probleme”, a explicat la Digi24 sociologul Iulian Stănescu, de la Institutul Național de Cercetare a Calității Vieții.

„Aceste date ne ajută să observăm diversitatea şi dinamicile regionale, pe care le vom folosi pentru a ne orienta mai bine iniţiativele de răspuns la provocările cu care ne confruntăm’‘, spune vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie şi Demografie, Dubravka Suica.

Prin urmare, executivul comunitar promite că politica de coeziune a UE şi cea de inovare vor contribui la sporirea serviciilor şi oportunităţilor economice în zonele depopulate, pentru a le face mai atractive traiului. Comisia Europeană aminteşte că a lansat recent Pactul Verde european şi o consultare publică pentru a dezbate alternativele de a anticipa şi de a răspunde implicaţiilor economice ale îmbătrânirii populaţiei europene.

Demografia nu este relevantă doar pentru o economie europeană puternică, ci şi pentru funcţionarea democraţiilor noastre”, constată comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *