Eroii militari dobrogeni din Primul Război Mondial, omagiați la Muzeul de Istorie. Fostul senator Ion Solcanu a lansat două cărți dedicate Regimentului 9 Vânători

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit, vineri, lansarea a două volume de excepție, dedicate dobrogenilor care au luptat sub drapelul Regimentului 9 Vânători. Scrise fostul senator prof. univ. Ion Solcanu, cele două volume conțin documente referitoare la întreaga activitate a regimentului în timpul Primului Război Mondial sau, așa cum este apreciat în România, Războiul de Reîntregire Națională.

La eveniment au participat istorici și personalități locale, precum prof. univ. dr. Victor Ciupină; prof. univ. dr. Valentin Ciorbea; directorul filialei Constanța a Muzeului Militar Național „Ferdinand I”, Costin Scurtu; președintele Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria” col. (r) Remus Macovei și, evident, scriitorul și fostul senator Ion Solcanu, dar și reprezentanți ai Muzeului Marinei Române și ai Asociației Culturale Tomis, nelipsiți în uniformele Primului Război Mondial la astfel de evenimente.

„Astăzi lansăm două cărți, despre Regimentul 9 Vânători. Noi am încercat să aducem și vizual imagini din colecția muzeului nostru, privitoare la Dimitrie Chirescu și soldați care au luptat în acest regiment. (…) Despre dinastia Chireștilor de la Cernavodă… întemeietor de școli, întemeietor de biserici, singurul militar din familie, frate cu I. D. Chirescu, frate cu primarul Cernavodei, Nicolae Chirescu, avocat, o dinastie de români de-adevăratelea, care au pus interesul țării și al Dobrogei mai presus de interesul lor. Dimitrie Chirescu a luptat în Regimentul 9 Vânători, în Dobrogea, atunci era portdrapelul unității și când comandantul era înconjurat el a desfășurat tricolorul și în jurul său s-a comasat întreaga unitate, astfel încât au putut să asigure o retragere a comandantului și a drapelului. A fost rănit la Mărășești, s-a cățărat sub foc de gloanțe pe gară pentru a lega fire. (…) Nu sunt lipsite de importanță gradele de rudenie. Descendentul din familia Chireștilor s-a înrudit cu unul din numele mari ale țării, poate din primul rând al galeriei, mă refer la Nicolae Iorga. În 1918, Dimitrie Chirescu se căsătorește cu Florica Iorga și grație acestui grad de rudenie va fi o perioadă primar la Storojineț, unde a fost un adevărat scandal de presă atunci, că «și-a adus Nicolae Iorga neamurile»! O parte din documentele lui Dimitrie Chirescu au ajuns la muzeul nostru atunci când el, cu fratele său I. D. Chirescu, au venit la Gheorghe Dumitrașcu și la directorul de atunci, Adrian Rădulescu, pentru a obține sprijinul în realizarea unui scris pe crucea părintelui lor și atunci a lăsat o parte din documente. Altă parte se află încă la Iași”, a spus, în deschiderea evenimentului, dr. Lavinia Dumitrașcu, muzeograf în cadrul MINAC.

În discursul său, prof. Valentin Ciorbea a amintit că, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se lăsase, la un moment dat, o liniște deplină, apoi cei peste 130.000 de români prezenți au cântat pentru prima dată imnul național „Deșteaptă-te, române!” Astfel, Ciorbea a precizat că nu știe dacă și anul acesta s-ar repeta acest moment, însă Costin Scurtu l-a înștiințat pe fostul consilier local că ardelenii se pregătesc deja în acest sens.

„A venit o persoană la mine și voia să îmi dea jurnalul de front al Regimentului 9 Vânători. Dar, pe bani. Pe bani mulți. Am apelat la Armată pentru a obține sprijinul. Nu am reușit. Am avut zile foarte triste. După aceea, am auzit la Lavinia Dumitrașcu despre preocuparea dl. pr. Fota. Pentru Regimentul 9, speranța a înviat. Dar, să am onoarea să vorbesc astăzi aici, este foarte mare bucuria pe care o am! Acum câteva zile, am venit de la Oradea. Acolo, ni s-a arătat și ni s-a povestit de localnici drumul de luptă pe care l-a făcut Armata Română în primăvara anului 1919. Da, se făcea referire la Regimentul 9. (…) Nu înseamnă că sufletește ne-am micșorat. Nu există așa ceva! În final, pot să pun că se va cânta din toate piepturile din România, dar și din alte părți ale lumii imnul național, de 1 Decembrie!”, a spus Costin Scurtu.

Valentin Ciorbea a intervenit, spunând: „Să se cânte tare, să se audă până la Budapesta!”

„Nu numai la Budapesta să se audă, ci în toată lumea, dar în primul rând să se audă în casele noastre, pentru a fi un exemplu pentru tânăra generație și pentru a impune respectul și demnitatea noastră de a fi români!”, a continuat Scurtu.

Potrivit col. (r) Remus Macovei, Regimentul 9 Vânători a fost cel mai eroic regiment dobrogean și, totodată, aproximativ o treime dintre cei înregimentați inițial s-au întors acasă după încheierea conflictelor.

„Despre Regimentul 9 Vânători nu prea se vorbește în Dobrogea, ci de regimentele 36 și 40… A existat și acest regiment, care, datorită cărților dumneavoastră, acum va fi cunoscut, nu numai de constănțeni, ci la nivelul întregii țări. Cu mâna pe inimă vă spun, este cel mai eroic regiment dobrogean! Acest regiment a început campania în 1916 la Bazargic, a continuat-o la Amzacea, la Topraisar, apoi în luptele de la Neajlov, la Stâlpu și Epurești. S-a acoperit de glorie la Mărășești, a ajuns în Basarabia, pentru a apăra noua frontieră și a încheiat campania în apropierea Budapestei. Așa cum se arată în acest registru istoric, puțini din cei care au plecat în 1916 la luptă în cadrul Regimentului 9 s-au întors, cam 33%”, a spus Remus Macovei.

Ion Solcanu: „Nu știu cine a avut ideea să scrie «România 100», proastă idee!”

Prof. univ. Ion Solcanu a precizat, în discursul său, că tema pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri este una proastă, întrucât România are o istorie mai mare de 100 de ani și, astfel, se dă apă la moară contestatarilor continuității daco-romane în acest spațiu.

„Acest pământ bogat pe care ni l-a dat Dumnezeu a fost râvnit de toți! L-au râvnit secole imperiul otoman, imperiul austro-ungar, imperiul țarist, imperiul sovietic. Și acum e râvnit! Este anul Marii Uniri, vecinii noștri spun că poporul est neștiutor de carte și așa era, țăranii – 80% în Primul Război Mondial nu erau știutori de carte, dar spiritul național, spiritul românesc de secole a străbătut acest tărâm și atunci când ai datini, ai obiceiuri, ai credință, toate acestea constituie cimentul unei națiuni. Fără a ști de carte, le ai pe toate acestea de generații! Nu știu cine a avut ideea să scrie «România 100», proastă idee! Pentru că noi nu suntem de 100 de ani, chiar România ca stat, numită astfel, are mai mult de 100 și am dat apă la moară unora să spună: noi cu 1000, voi cu 100! Nu e adevărat! Noi cu milenii în acest spațiu, ei călări din stepe, doar de 1000 de ani. Mai sunt și alte erori pe care le fac unii, fără a consulta, nu era mare lucru să dai un telefon profesorului Scurtu sau profesorului Valentin Ciorbea și să întrebi: «Dom-le, sub ce siglă să aniversăm Centenarul Marii Uniri?» Să fie și o dezbatere, dar nu România 100! (…) Mă uit la cei costumați în uniforme (către Asociația Culturală Tomis – n.r.). Ar fi fost bine ca Armata Română să fie echipată așa! Soldații români în Primul Război Mondial au avut opinci, rupte, o pușcă de doi metri… total nepregătiți! Abia în 1917 armata noastră s-a pus pe picioare, dar și în 1918, în jurnalul de operații al lui Rasoviceanu (locotenent – colonel Gheorghe Rasoviceanu – n.r.), pe baza ordinelor, rapoartelor și documentelor de primă mână, spune la divizie: «Mi-e și rușine să ies pe stradă cu soldații mei, pentru că sunt încălțați în opinci cu toții, cum să bată ei în pas de front în opincile țărănești?» Asta în 1918, când asigura paza pe Nistru!”, a spus Ion Solcanu.

Regimentul 9 Vânători a fost o unitate constituită la 27 august (calendar nou) 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace aparținând de Batalionul 9 Vânători din armata permanentă, dislocat la pace în garnizoana Constanța. Regimentul a făcut parte din organica Diviziei 9 Infanterie și a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului. În campania anului 1916 Regimentul 9 Vânători a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 9 Infanterie și Diviziei 9/19 Infanterie, participând la Acțiunile militare din Dobrogea și Bătălia pentru București, iar în campania anului 1917 a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 9 Infanterie, participând la Bătălia de la Mărășești.

Ion Solcanu s-a născut la data de 19 octombrie 1943 în satul Bogdănești (județul Suceava) și, în perioada 1962-1967, a urmat cursurile Facultății de Istorie-Filosofie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași. În anul 1982 a obținut titlul științific de doctor în istorie la Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol“ din Iași (1967-1976), apoi în calitate de cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza“ ca asistent, lector și conferențiar din 1976 până în prezent. Solcanu a luat parte efectiv la evenimentele revoluționare din decembrie 1989 la Iași, fiind ales președinte al Comitetului Revoluționar al tineretului din Iași și desemnat de Institutele de Învățămînt superior din Iași ca membru al Comitetului Provizoriu de Conducere al Județului Iași pentru probleme de învățămînt și culte. De asemenea, Ion Solcanu a fost senator de Iași în toate legislaturile între 1990 și 2008.

CITEȘTE ȘI:

Simpozion internațional de excepție la Muzeul de Istorie Constanța: Un secol de cercetare arheologică și descoperiri la Marea Neagră!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*