După ȘAPTE ANI de așteptare, legea insolvenței persoanelor fizice intră în linie dreaptă: s-au publicat normele metodologice de aplicare a legii

Proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, îngropat la Camera Deputaţilor încă din 2010, a fost repus în discuţii în noiembrie 2014, după ce nu a scăpat nici de măscărirea din partea politicului, întrucât discutam la un moment dat de patru proiecte similare, printre care unul, preluat din 2012 de  fostul deputat constănţean, Dănuţ Culeţu şi, al doilea, iniţiat  de deputatul PSD, Ana Birchall. În cazul celui de-al doilea proiect, cel mai probabil în scop electoral, Guvernul a dat aviz favorabil în luna octombrie 2014, încălcând astfel angajamentul asumat faţă de Fondul Monetar Internaţional. În ciuda existenței proiectului încă din 2010, inițiat de senatorul de atunci Iulian Urban, de-a lungul timpului mai mulţi parlamentari s-au întrecut în proba de paternitate viteză, dorind să-şi pună amprenta pe propria lege. A ieşit o aglomeraţie în comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor, întrucât Senatul a aprobat pe bandă proiecte asemănătoare.

După șase ani și îndelungi lupte pentru implementarea sau amânarea implementării, legea falimentului personal, nr. 151/2015, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 464 din 26 iunie 2015 și trebuia să intre în vigoare în 26 decembrie 2015. Termenul de aplicare a fost amânat de premierul Dacian Cioloș prin OUG 61/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 962 din 24 decembrie 2015, pentru data de 31 decembrie 2016.

Parlamentul a ANULAT Ordonanța de Urgență a Guvernului care întârzia intrarea în vigoare a legii insolvenței persoanelor fizice

Pe 26 iulie 2016, deputatul Ana Birchall preciza că „fiecare zi care trece fără ca legea insolvenței să intre în vigoare este o greșeală și un deserviciu adus românilor sufocați de datorii. Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii insolvenței persoanelor fizice a fost o greșeală. Argumentele invocate de Guvern și de Consiliul Superior al Magistraturii pentru amânarea intrării în vigoare sunt aceleași pe care le-am auzit în discuțiile din comisii când am lucrat împreună pe această lege în ultimii doi ani de zile. De aceea, fac un apel la toți factorii de decizie și la toate instituțiile implicate, Guvern, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției, să definitiveze toate măsurile necesare pentru ca Legea insolvenței persoanelor fizice să intre în vigoare la sfârșitul lunii septembrie a.c. Problemele invocate de Guvern în decembrie și care au stat la baza ordonanței de prorogare a termenului de intrare în vigoare a legii puteau fi rezolvate cu celeritate, într-un timp mai scurt de 1 an de zile. Necesitatea intrării în vigoare cât mai curând a Legii nr. 151/18.06.2015, Legea privind procedura insolvenței persoanelor fizice este reclamată de realitatea din România, astfel încât debitorii de bună credință, aflați în necaz financiar, să poată să fie ajutați și să nu mai stea cu frica în sân de teamă că își pot pierde agoniseala de o viață sau că pot fi executați silit”.

Pe 4 octombrie 2016, a intrat în plenul Camerei Deputaților, forul decizional, proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a legii insolvenței persoanelor fizice.

Proiectul deputatului PSD Ana Birchall, cea care a reluat lupta pentru implementarea legii după mai multe eșecuri în ultimii ani, a fost adoptat cu 198 de voturi „pentru”.

La începutul lunii mai a.c., CSM s-a opus ca legea insolvenței persoanelor fizice să intre în vigoare la 1 august 2017, pe motiv că nu s-au elaborat normele, nu s-au înființat comisiile județene și nu s-au suplimentat posturile de judecători și grefieri.

Cioloș dă lovitura înainte de plecare: a anulat DIN NOU intrarea în vigoare a legii insolvenței persoanelor fizice. Dobre: „Acest Guvern a cauzat foarte multe probleme”

Potrivit proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-și declare falimentul personal. Aceștia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în fața unei comisii de insolvență, își vor putea face un plan de reeșalonare a datoriilor pe 5 ani, și o procedură de lichidare în fața instanțelor de judecată. Pentru debitorii în executare silită sau deja executați, falimentul personal este ultima redută având în vedere că, odată cu înființarea comisiilor de insolvență, executarea silită va opera până la recuperarea întregului debit, chiar dacă imobilele au fost vândute și penalitățile cresc zilnic. Insolvența debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenței, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori. Prezumția este relativă, așa cum arată și legea, ea putând fi oricând răsturnată, în sensul că orice creditor poate indica o sursă de venit pe care debitorul o ascunde, iar atunci starea de insolvență dispare și atrage și reaua credință a debitorului.

Cererea debitorului trebuie depusă la Comisia de insolvență, împreună cu un plan de rambursare, aceasta fiind un formular tipizat, care cuprinde date și informații referitoare la persoana debitorului, cazier judiciar și fiscal, litigii aflate pe rol, raport al Biroului de credit și alte elemente ce țin de stricta identificare a debitorului persoană fizică. În urma analizării cererii de deschidere a insolvenței pe cale administrative, Comisia, dacă constată că sunt îndeplinite cerințele legale, poate să dispună admiterea în principiu a cererii de deschidere a insolvenței pe baza planului de rambursare a datoriei și procedează la desemnarea unui administrator de procedură.

Planul de rambursare a creanței poate fi dus către extrem, în sensul că se poate dispune chiar vânzarea imobilului locuință de familie. De asemenea, planul de rambursare a datoriilor intră în vigoare doar cu acordul a cel puțin 55% din valoarea creanțelor, iar Comisia emite o decizie în acest sens, ce poate fi atacată la rândul său în instanța de judecată, iar când debitorul își depune singur cererea, instanța de judecată conform legii dispune deschiderea procedurii și desemnează de data aceasta un lichidator în vederea vânzării tuturor bunurilor pe care debitorul le deține. Îngrijorarea băncilor constă în faptul că se vor suspenda de drept executările silite individuale împotriva averii debitorului, ceea ce înseamnă că toate executările silite, cu excepțiile prevazute de art. 50 alin. 2, vor fi blocate.

Au apărut normele de aplicare!

Vineri au fost publicate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, care au ca obiect stabilirea modului de aplicare a prevederilor legii, cu privire la modalitatea de desfăşurare a şedinţelor de conciliere, precum şi modul de comunicare cu debitorul şi creditorii; tipurile onorariilor pentru administratorul procedurii şi lichidator, precum şi cuantumul minim şi maxim al acestor onorarii.

Din aceste norme reținem că, în perioada de 30 de zile dintre notificarea creditorilor, în conformitate cu art. 13 alin. (4) din Lege, și data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei potrivit art. 20 din Lege sau, după caz, data la care respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței rămâne definitivă, creditorii transmit debitorului, la cererea acestuia, toate informațiile necesare pentru ca acesta să poată completa cererea de deschidere a procedurii și depun diligențe în vederea ajungerii la un acord cu debitorul de reeșalonare/restructurare a datoriilor, prin oferirea unor soluții adecvate circumstanţelor individuale ale acestuia.

Cererea debitorului, însoțită de înscrisurile în susținerea acesteia sau înscrisurile prevăzute de lege, poate fi depusă personal, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciului, reședința sau reședința obișnuită de cel puțin 6 luni, sau prin poștă, utilizând mijloace care să asigure confirmarea primirii sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată. Pentru soluționarea cu celeritate a cererii, ședința de ascultare a debitorului se desfăşoară în termen de cel mult 5 zile de la data primirii cererii.

În vederea elaborării tabelului preliminar de creanţe, potrivit art. 23 alin. (1) din Lege, administratorul procedurii efectuează verificarea creanțelor, în baza informărilor transmise atât de creditori 4 cât și de debitori, verificând inclusiv corectitudinea sumelor datorate de debitor, putând în acest scop să solicite, după caz, sprijinul experților sau al autorităților publice competente sau entităţilor de drept privat relevante, care vor transmite aceste informații administratorului procedurii de îndată, dar nu în mai mult de cinci zile lucrătoare de la data primirii solicitării.

Planul de rambursare trebuie să fie fezabil, având în vedere perspectivele reale de redresare în raport cu posibilităţile şi circumstanţele aplicabile debitorului şi cu mijloacele financiare disponibile sau a căror realizare este rezonabil posibilă, iar în acest plan se stabilesc măsurile privind locuința familiei debitorului, ținând cont de criteriile emise de comisia de insolvență la nivel central și de situația concretă a debitorului. În cazul în care prin planul de rambursare se stabileşte că imobilul locuinţă al familiei urmează să fie valorificat pentru acoperirea pasivului, prin dare în plată sau vânzare, iar debitorul dorește să rămână în locuință, comisia de insolvenţă stabileşte cuantumul chiriei, ținand cont de disponibilitățile financiare ale debitorului luându-se în considerare și valoarea chiriei pentru locuințele sociale din localitatea respectivă.

În planul de rambursare se stabilește suma ce se propune a se plăti fiecărui creditor din suma totală datorată defalcată pe lună, stabilită în funcție de procentul din din valoarea totală a datoriilor, tranșele de plăți, precum și, dacă este cazul, măsuri se restructurare a datoriei sau alte măsuri care să conducă la redresarea financiară a debitorului și ajungerea la un acord cu creditorii săi. În cazul în care debitorul, pe durata procedurii judiciare de insolvență prin lichidarea activelor, în condițiile art. 57 alin. (3) din Lege, intenționează să contracteze noi împrumuturi, adresează, în acest scop, o cerere lichidatorului pentru procedura insolvenței, urmând ca, după avizare, acesta să o transmită instanței. Instanța decide cu privire la cerere și comunică de îndată hotărârea debitorului.

Onorariul administratorului procedurii se stabilește de comisia de insolvență la nivel teritorial și va consta într-o sumă fixă, în cuantum cuprins între 100 lei și 500 lei, TVA inclus, care se va achita lunar. Onorariul lunar se stabilește în funcție de complexitatea situaței financiare a debitorului, a structurii patrimoniului acestuia și a activității care urmează a fi desfășurată de administrator.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice sunt disponibile AICI!

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *