Ilie Bolojan a declarat în cadrul unui interviu la Radio România Actualități că efectele măsurilor luate de guvern se vor vedea după jumătatea anului. De asemenea, a vorbit și despre creșterea vârstei de pensionare.
„Acest an e unul în care măsurile de corectare a deficitului se termină. Nu se mai cresc taxe și impozite. Încheiem componenta de nedreptăți pentru că altfel nu vor avea încredere cetățenii. În doua jumătate a anului se vor vedea efectele măsurilor. Vor fi pachete de sprijin care să susțină sectoare care au valoare în viitor. Acum definitivăm pachetele și vor fi gata săptămâna viitoare. Procedura de angajare a răspunderii va dura mai multe zile. Ținta este să angajăm răspundere guvernului înainte de 1 februarie”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul României, Ilie Bolojan, a continuat despre reforma administrației: „Sunt peste 700 de primării care au personalul cu noua grilă, mai mic. Celelalte au un personal supradimensionat. Deci două treimi din primăriile din țară au nevoie de o reducere de personal. Sunt costuri pe care toți românii le plătesc. E o inechitate față de românii care muncesc în România. În loc să avem drumuri sau servicii de sănătate mai bune, nu putem să le avem, că sunt folosiți banii în altă parte”, a mai spus Bolojan.
Aceste două proiecte, de reduceri de personal și de relansare economică, ar urma să fie aprobate într-un singur pachet legislativ, a apreciat Bolojan: „Pentru a dezvolta țara, trebuie să ne punem economia la punct. Trebuie să ne asigurăm că reducem posibilitățile ca oamenii apți de muncă ies din câmpul de muncă. Generațiile de azi sunt de trei ori mai mici, deci nu mai are cine să-i înlocuiască. E nevoie să facem să stimulăm munca, să penalizăm nemunca. Doar cei care lucrează duc România în spate”, a precizat Bolojan.
Premierul a vorbit de sectorul energetic, în care țara noastră trebuie să producă mai mult, consideră acesta. Premierul a clarificat, vineri, care este miza reală a pachetului fiscal pe administrație. Șeful Executivului a explicat, cu alte cuvinte că, primăriile nu-și colectau taxele și impozitele locale, ulterior cerând bani de la Guvern pentru investiții. Acest lucru se întâmpla și pentru că aveau un nivel al impozitelor destul de mic, pentru că existau o mulțime de excepții și pentru că uneori „ nu era doar delăsarea primarilor, ci și lipsa mijloacelor de a-i pune la plată pe rău-platnici”.
„Crește veniturile autorităților locale pentru că în afară de creșterea impozitelor pe proprietate le întărește capacitatea administrativă de a le încasa, de a urmări disciplina în construcții. Acest pachet descentralizează decizii către autoritățile locale”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a dat și exemple în acest sens: „Astăzi o primărie nu are nicio competență să bloceheze sau să limiteze jocurile de noroc pe teritoriul ei. Această lege îi dă această competență. De asemenea, întărește și stimulează performanța în administrație pentru că dacă îți vei încasa sumele vei primi direct proporțional bani de la bugetul de stat, dacă nu le încasezi, banii îți vor fi reduși, deci vei fi penalizat. Și pune administrația în serviciul oamenilor pentru că reducând cheltuielile cu personalul excedentar acolo unde se dovedește că acest lucru este real, banii în loc să fie irosiți se duc în servicii mai bune câtre oameni și în mai multe investiții”, a precizat Bolojan.
Premierul a explicat că, în prezent, în România există aproximativ 30.000 de proiecte finanțate din fonduri guvernamentale și europene, susținând: „Nu există nici o unitate administrativ-teritorială fără un proiect în lucru în momentul de față. Aceste proiecte nu mai pot fi finanțate în cea mai mare parte din pârghiile actuale. Prin urmare, a fost nevoie să creștem taxele locale în așa fel încât o parte din acest efort de a îmbunătății viața ooamenilor în fiecare comunitate din România să fie asigurată de cei care sunt direct beneficiari”.
În același timp, șeful Guvernului a criticat investițiile realizate fără o analiză a nevoilor locale: „În așa fel încât să nu mai avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case se racordează la ele pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncați pe geam, să nu mai avem școli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii, să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară”.
Premierul a avertizat că investițiile publice trebuie să fie orientate către proiecte care rezolvă probleme reale sau generează dezvoltare economică: „Din impozitele pe care le plătesc românii trebuie direcționați către investiții care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare pentru că dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că și în 2024 și în 2025 am avut niște investiții enorme. Deci am pompat foarte multe investiții care dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică”, a arătat Bolojan.
Bugetul pe 2026 trece și fără decizia CCR de a tăia pensiile speciale
Ilie Bolojan, premierul României, spune că bugetul pe 2026 va trece și fără decizia CCR privind pensiile speciale. Bugetul pe acest an trebuie votat în februarie, iar Ilie Bolojan anunță obiective ambițioase.
„Dacă întârzie decizia CCR vom intra într-o zonă în care nu mai putem recupera cei peste 200 de milioane de euro din jalonul pentru pensiile magistraților. Avem o perioadă de clarificări, care ea expiră și vom pierde banii. Legat de pachetul din administrație, el are efect asupra bugetului fiindcă schimbă sistemul din România. Bugetul se construiește pe legile care sunt în vigoare și pentru a avea predictibilitate trebuie să ne respectăm țintele. Indiferent de ce se întâmplă în perioada următoare bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile. Bugetul nu a fost adoptat fiindcă pachetul pe administrație nu a fost susținut de toate partidele, dar acum este. Am putea ținti un PIB de peste 2.000 de miliarde și un deficit de 6%, puțin peste 6% în așa fel încât să avem un acord și cu echipa tehnică a Comisiei Europene și la o inflație de peste 4%”, a spus Ilie Bolojan la RRA.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, marți, că măsurile propuse de social-democrați pentru relansare economică vor fi aprobate de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament, „la pachet cu reforma administrației publice”.
„Măsurile PSD de relansare economică vor fi aprobate de Guvern, prin angajarea răspunderii în Parlament, la pachet cu reforma administrației publice! Este o decizie unanimă a Coaliției de guvernare luată după (prea) multe luni în care am făcut eforturi susținute să-l convingem pe prim-ministrul Ilie Bolojan că susținerea firmelor românești reprezintă o prioritate absolută a Guvernului!”, a scris Grindeanu pe pagina sa de Facebook.
Liderul PSD susține că pachetul include măsuri pentru stimularea investițiilor, precum credit fiscal majorat, garanții pentru IMM-uri, amortizare accelerată și deduceri suplimentare pentru cercetare-dezvoltare: „Este un gest logic și așteptat de tot mediul de afaceri! Măsurile includ credit fiscal majorat și alte facilități pentru stimularea noilor investiții – garanții pentru IMM-uri, amortizare accelerată, deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare-dezvoltare. În aceeași măsură, reprezintă și un gest de reparație morală după ce, în 2025, tot efortul guvernării de a reduce deficitul bugetar s-a făcut cu eforturile populației și firmelor. Tocmai de aceea, mă aștept ca nimeni din Guvern să nu se laude cu un eventual deficit pe 2025 mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene! Nu te poți lăuda că ai tăiat de la investiții și ai crescut taxele și impozitele”, a precizat acesta.
Președintele PSD mai afirmă că reducerea deficitului ar trebui să fie rezultatul unei creșteri economice, nu al tăierilor de investiții: „PSD insistă ca deficitul trebuie să fie diminuat ca o urmare firească a unei creșteri economice sănătoase, nu al tăierilor continue de investițiile ce sunt gura de oxigen a mediului de afaceri.De aceea, programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru a proteja și susține companiile românești, aceasta fiind singura garanție a unei dezvoltării sănătoase a economiei noastre”, a mai scris Grindeanu.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google