George Drăgan este președintele Asociației Tomis Antidrog Constanța, un ONG dedicat luptei împotriva traficului și consumului de droguri. Recent, Drăgan a lansat o petiție de interzicere a TikTok în România, prima inițiativă de acest fel din Constanța, motivația sa neavând nici o legătură cu rațiunile politice, ci cu stilul de viață promovat pe această platformă. De câteva zile, avem o adevărată furtună în școlile și liceele din țară: mascații pur și simplu iau unitățile de învățământ, cu totul, pe sus. Cu acest prilej a fost descoperit și fiul unui secretar de stat, dar și al unui luptător anticorupție, un procuror DNA.
Acum o lună, DIICOT a început o campanie de informare cu privire la pericolele consumului de droguri. Este nenorocire în școli și autoritățile – începând cu Ministerul Educației – par că nu mai dețin controlul. Culmea este că, recent, legislația s-a înăsprit, dar asta pare să nu sperie pe nimeni. De asemenea, noul proiect antidrog pare să fie ceva mai dur, dar s-a desumflat în doar câteva zile. Nici părinții parcă nu mai sunt ce au fost odată, în timp ce acest flagel erodează vizibil societatea, începând cu tinerii. În acest context, George Drăgan susține cu tărie faptul că tinerii nu sunt consumatori, ci experimentează. Problema cu aceste experimente este că în scurt timp devin periculoase, duc la dependență, pericole sociale, boli, deces ș.a.m.d. Președintele Asociației Tomis Antidrog se arată dezamăgit de Agenția Națională Antidrog, specializată în demersuri inutile, cum ar fi distribuirea de flyere la festivaluri, în special la cele de pe litoral, că tot se apropie viitorul sezon estival.
Despre dependență, tineri, legislație și măsurile necesare, George Drăgan a fost amabil să ne relateze în cadrul unui amplu interviu:
REPORTER: Ne-a spus și domnul ministru al Sănătății ceva ce nu știam: consumul de droguri şi de substanţe stupefiante afectează foarte serios viaţa. Concret vorbind, ce înseamnă pentru organism consumul de droguri? Dar pentru un tânăr, în mod special?
G. DRĂGAN: Să fim pe înțelesul cititorilor dumneavoastră, o să mă refer la efectele din punct de vedere social, pentru că din punct de vedere medical toți știm că DROGUL în sine, prin definiție, este dăunător sănătății, iar bolile care derivă din consumul lor sunt grave și de cele mai multe ori duc la deces. Dar cred că ,,boala’’ socială este mai gravă în acest moment, iar „tratamentul” trebuie administrat prin legislație’. Ar trebuie să plecăm de la următoarea întrebare: DROGURILE SUNT INTERZISE PENTRU CĂ SUNT PERICULOASE SAU SUNT PERICULOASE PENTRU CĂ SUNT INTERZISE? Indiferent de răspuns, vom trage o concluzie: lupta medicală sau socială trebuie dusă mult mai intens și cu măsuri urgente. Ați spus în mod expres ,,pentru un tânăr’’ și aici trebuie să ne oprim și să încadrăm cuvântul tânăr. Predispoziția la consumul de droguri începe de la vârsta de 12 ani așa cum arată studiile și asta este foarte îngrijorător. Fie că vorbim de anturaj, de social media de filme etc., observăm faptul că consumul de droguri, tutun, alcool este încurajat. Tinerii în accepțiunea mea ,,testează/încearcă/experimentează nu neapărat CONSUMĂ, dar fără o educație timpurie aceste vicii ,,mici’’ duc la tragedii în scurt timp.
REPORTER: Ai citit noul proiect Antidrog? Care sunt punctele forte și care sunt punctele slabe ale acestui act normativ?
G. DRĂGAN: Din punctul meu de vedere orice decizie/măsură care vine în întâmpinarea acestui flagel, denumit generic ,,drog’’ este binevenit, dar constat că lipsește consistența. Mi-aș fi dorit să văd ca obligativitate în școli o dată pe lună la ora de dirigenție să se vorbească despre aceste probleme, să introducă în legislație de exemplu în cadrul orelor de legislație pentru obținerea carnetului de conducător auto ore dedicate special consumului de drog și alcool la volan, iar așa cum a fost băgată o întrebare obligatorie în chestionar legată de mecanică să se introduca și una legată de consum de drog/alcool la volan. Aș fi fost bucuros dacă proiectul meu VICII care era sub formă de ziar tipărit, unde articolele erau scrise de psihologi, doctori, reprezentanți ai MAI, sportivi și persoane publice, ar fi ajuns lună de lună în toate clasele V – XII în toate școlile din România. Mi-aș fi dorit să regăsesc un parteneriat cu asociațiile de părinți prin ISJ cărora să li se facă și lor un mimin instructaj care să urmărească, ce să vorbească, la ce să fie atenți în casă legat de comportamentul copiilor și aici am avut un proiect pilot în Constanța care se numește Dialogul Vâstelor. Mi–aș fi dorit să văd schimbări majore în legislație și atunci când ești prins drogat la volan să se anuleze permisul pe viață și pedeapsa să fie foarte aspră, pentru că pragul dintre viață și moarte atât a conducătorilor dar și a altor oameni pasivi în trafic este unul foarte mic. Ar fi multe de schimbat, lucruri simple dar pragmatice care ne-ar transforma într-o țară care luptă concret împotriva acestui fenomen.
REPORTER: Avem o adevărată nebunie la nivel național. La București, școli și licee, cu ramificații la nivel guvernamental: avem drept dealeri, nu doar consumatori, odraslele unor procurori, secretari de stat ș.a.m.d. Tot acolo, o profesoară a spus că există o școală unde „copiii aprind bețișoare parfumate în clasă pentru a ascunde mirosul de cannabis”. La Bacău, un alt exemplu, un liceu întreg a fost luat pe sus de DIICOT. Ce se întâmplă în școlile românești?
G. DRĂGAN: Educația se face atât în școli dar și acasă, de aceea am tot insistat și am zis că rolul părinților este esențial iar profesorii sau psihologii școlari ar trebui să aibă un rol mult mai activ, nu să se limiteze la gardul școlii. Este un lucru cert: DA, se consumă droguri în școli, asta nu este o noutate, însă ce am putea face este provocarea instituțiilor de a stopa asta. Am avut foarte multe proiecte în școlile și liceele din județul Constanța și nu am întâlnit clasă, nu școală, CLASĂ, unde să nu existe cel puțin un elev care a experimentat cel puțin o dată. Petrecerile private de acasp, cluburile, balurile de boboci sunt medii unde tinerii din dorința de socializare încep să experimenteze. Nu sunt învățați să facă diferența dintre un joint și țigară normală cu tutun, nu au deprins reguli simple cum ar fi de exemplu la o petrecere niciodată să nu lași bautura în pahar să mergi să dansezi apoi să revii și să bei, pentru că nu poți controla dacă cineva ca spirit de glumă/joacă și-a pus ceva în pahar. Tinerii, datorită rețelelor de socializare, nu mai discern ce este bine sau rău și fac analogii între cool și tocilar de exemplu, dar ele nu au legătură. Pentru mine semnalul este clar, cred că se dorește o încurajare a consumului în România și nu stoparea acestui fenomen și zic asta pentru că iar revenim la concluzia că ,,ne facem că nu vedem, că nu există”.
REPORTER: Avem și un proiect de testare antidrog în școli. Am avut, de fapt, pentru că inițiatorul, de la PSD, s-a răzgândit. Nu se mai testează elevii, se vor testa „suprafețe, ape și deșeuri”. Câtă treabă are, de fapt, politicul în această problemă?
G. DRĂGAN: Eu reprezint societatea civilă așa cum suntem denumiți noi ONG-iștii. Asociația pe care o conduc Tomis Antidrog Constanța nu a primit finanțare niciodată de la nici o instituție a statului, pentru că m-am ferit să leg demersul asociației de un scop politic cum ar fi fost interpretat. Politicul face legi, legile ne conduc, ne învață și ne pedepsesc atunci când este cazul, deci politicul are un rol esențial. Noi, ca societate civilă, tragem semnale de alarmă și ne implicăm cât putem. Inițiem dezbateri, petiții, creăm evenimente să atragem atenția, dar în final cine decide concret soarta noastră este politicul. Testarea nu este o măsură de prevenție, este văzută ca o măsură de control, iar tinerii trebuie învățați să conștientizeze riscurile la care se supun. Prin testare nu vom trage conzluzii decât că poate 5 % din elevi consumă dar în realitate poate suntem la 25 %, deci nu testarea este un instrument care să ajute. Ministerul Educației împreună cu ISJ-urile ar fi cei mai în măsură să tragă repede niște semnale de alarmă și să intervină. De curând am inițiat o petiție de interzicere a platformei Tik Tok în România, pentru că vedem acolo cum se consumă alcool, se droghează, se fumează LIVE… credeți că era datoria mea? Dar ministerul Educației de ce nu încearcă să combată ceea ce se întâmplă acolo… răspunsul este ironic ,,pentru că este după gardul școlii’’!
REPORTER: Autoritățile au scăpat de sub control organizarea pe rețelele de socializare? Înțelegem că acolo se desfășoară în voie toate aceste operațiuni.
G. DRĂGAN: În general orice este în exces face rău. Așa este și cu rețelele de socializare, se creează o lume paralelă unde sunt promovate numai non valori: cum să faci bani fără să muncești, prostituția a devenit o alternativă sigură, totul se rezolvă cu bătaia, mesajele transmise prin anumite genuri de muzică subliminal te învață că nu școala te ajută în viață etc. Am inițiat această petiție de interzicere a aplicațiilor nocive și în 3 săptămâni cred că au semnat doar 200 persoane. Asta ne spune că noi societatea în general nu achiesăm la educație și mergem pe principiul să fim cool și ,,merge și așa’’ sau mie nu mi se poate întâmpla. Nimic mai fals …tragediile rutiere, morțile subite în rândul persoanelor tinere etc. sunt din ce în ce mai dese dar nimeni nu pune un semn mare de întrebare: asta până când apare o tragedie în familia lui și abia apoi ne întrebăm DE CE? Trăim în era digitalizării și accesul la internet este la îndemâna oricui și ar trebui să ne alocăm și timp să căutăm și lucrurile nocive și să ieșim din bula de confort pe care ne-o crează această lume falsă a socializării online. Tinerii ar trebui să petreacă mai mult timp în aer liber, să socializeze fizic, să citească mai mult, să facă sport, iar rețelele de socializare să devină o alternativă, nu un mod de a trăi.
REPORTER: Unii medici se declară șocați de faptul că elevii se droghează la școală, dar părinții nu observă. Dacă un părinte nu știe, despre ANA ce mai putem spune în acest context?
G. DRĂGAN: Agenția Națională Antidrog este o structură din Ministerul de Interne care monitorizează, raportează statistic consumul și creează politici antidrog, dar dacă facem o analiză la ce se întâmplă acum în România este clar că au dat greș în abordare. Vara trecută pe pagina oficială ANA ne învăț cum să ne drogăm…pai eu ce să mai spun ?!!!! Este clar că abordarea este total greșită. Centrele de consiliere care aparțin de ANA ar trebui trecute în subordinea Ministerului Sănătății pentru că altfel nu își au rostul. Un tânăr dependent de cocaină de exemplu s-ar duce la poliție să spună că e consumator și că vrea ajutor ??? Niciodată! Politicile antidrog nu se fac prin evenimente artistice sau mers în școli unde punem fiilmulețe de pe youtube, consider că rolul lor trebuie să fie unul profund, să inițieze legi dure care să combată acest fenomen. Am citit raportul ANA pe anul 2022 și cred că oricine ar face asta și-ar da seama că este facut ,,din pix’’ și nu are legătură cu realitatea. Eu sper totuși ca cineva să ia măsuri mai ferme.
REPORTER: Când veți începe, la fel ca ANA, să distribuiți flyere și unde?
G. DRĂGAN: Apreciez ironia, dar mereu am spus că acest gen de prevenție este unul 100% inutil. Se apropie sezonul estival și iar începe seria de concerte/evenimente/ festivaluri pe litoral și știm cu toții ce se întâmplă acolo. Și când văd cortul ăla la intrare și ți se dă un flayer pe care scrie DROGURILE nu sunt bune, îmi pun întrebarea CE A VRUT SĂ ZICĂ AUTORUL? Păi prevenția sau consumul scade dacă un tânăr citește ce deja știe? Sau dacă nu știe, află în ultima secundă sau după ce a consumat? Și dacă tot zicem asta DE CE această agenție ne învață oficial cum să ne drogam, așa cum au făcut astă vară? Trebuie să depășim momentul când prioritare sunt statiscile și chestionarele și să ne aplecăm mai mult spre măsuri concrete și să vedem rezultate certe, aceste rezultate nu se văd din chestionare, ci din viața de zi cu zi, să vedem cum infracționalitatea juvenilă scade, să vedem cum tinerii încep ei între ei să se combată pe acest subiect, să devină excepție când un elev se droghează și nu o regulă, un trend așa cum este acum.
REPORTER: Prevenția, informarea, închisoarea, pedepsele cât mai drastice, care e soluția pentru combaterea acestui flagel social?
G. DRĂGAN: Nu sunt adeptul constrângerilor și a măsurilor treptate, dar noi în România am ajuns într-un punct în care trebuie să luam decizii rapide și ferme. Vedem lunar persoane publice care sunt prinse la volan sub influența drogurilor și scapă cu amendă. E NORMAL? Vedem decese provocate de consumul de alcool sau drog și pedeapsa este cu suspendare. ESTE NORMAL? Nu sunt eu în măsură să dau sfaturi celor care ar trebui să se aplece mai mult asupra cestor decizii, dar cred că în acest moment există un vid în legislație privind aceste fapte. DA, mi–aș dori o legislație mai pragmatică și o legislație care să-i ajute pe polițiști. Felicit toate structurile Ministerului de Interne, deoarece vedem destul de des că intervin prompt, iar capturile în zona aceasta de droguri sunt mai dese. Pentru a fi mai eficienți cred că legislația ar trebui modificată și pentru aceste structuri care cu siguranță fac tot ce pot în cadrul legal pe care îl au la dispoziție acum.
REPORTER: Spiru Haret zicea: „Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara”. La modul în care ne prezentăm azi, cum va fi mâine?
G. DRĂGAN: Dacă vom învăța din trecut și prezent, cu siguranță mâine va fi altfel!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google