DOCUMENTE Stelian Ion a transmis CSM propunerile de MODIFICARE a Legilor Justiției

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a transmis, vineri, Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare propunerile sale de modificare şi completare a legilor justiţiei.

Astăzi, 26 martie 2021, la ora 15:30, Ministerul Justiţiei a transmis Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare propunerile sale de modificare şi completare a legilor justiţiei, respectiv a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, a transmis, vineri, CSM, printr-un comunicat de presă.

Consiliul a publicat şi propunerile primite de la Ministerul Justiţiei. Documentul publicat are 273 de pagini.

Membrii CSM vor fi aleși și revocați după alt sistem

Modificări esențiale la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: Potrivit expunerii de motive, printre schimbările preconizate se numără instituirea de norme primare în ceea ce priveşte numirea în funcţie a inspectorului-şef, inspectorului-şef adjunct, a directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori, precum şi a inspectorilor judiciari. Conform proiectului, atât inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct, cât şi directorii directorilor de inspecţie sunt numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat de CSM, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Proiectul cuprinde norme referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea şi notarea candidaţilor, contestarea rezultatelor. Dispoziţii similare sunt propuse şi în ceea ce priveşte concursul de numire în funcţie a inspectorilor judiciari, organizat tot de CSM, prin Institutul Naţional al Magistraturii. Conform proiectului, inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi cei doi directori sunt revocaţi din funcţie de Plenul CSM, la solicitarea motivată a cel puţin cinci membri ai acestuia sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.

O altă modificare propusă privește sistemul de alegere a membrilor judecători și procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii, sens în care, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleși de toți judecătorii, respectiv de toți procurorii, la nivel naţional, iar nu doar prin votul magistraților din cadrul instanțelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum stabilește prezenta lege, se urmărește alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii a unor magistrați reprezentativi la nivelul întregului corp al magistraților. Proiectul propune, așadar, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii – judecători și, respectiv, procurori – să fie aleși de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, indiferent de gradul instanței/parchetului pentru care candidează. Astfel, un judecător are dreptul de a alege pe toți cei 9 judecători membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu 2 sau 3 candidați, în raport de gradul instanței la care își desfășoară activitatea. Aceleași considerente sunt valabile şi în ceea ce privește alegerea membrilor procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii. Soluția este de natură să cointereseze toți judecătorii/procurorii în buna funcționare a sistemului judiciar, în ansamblu, iar nu doar pe diferite niveluri de jurisdicție.

Se revine la completurile de 2 judecători pentru soluționarea apelurilor

Modificări esențiale la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară: Cu caracter de noutate, proiectul prevede faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim şi previzibil colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiție va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, în funcție de specializarea acestora, desemnați prin tragere la sorţi. Prevederea, care are drept scop asigurarea eficienței activității instanței, precum și respectarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen rezonabil, ce reprezintă un imperativ al tuturor jurisdicțiilor întemeiate pe principiile statului de drept, este aplicabilă în mod corespunzător şi celorlalte instanțe judecătorești.

În materia completurilor care soluționează apelurile, o altă propunere cuprinsă în proiectul de lege este de revenire la soluția anterioară anului 2018, de soluționare a apelurilor în complet de 2 judecători, dacă prin lege nu se prevede altfel. Astfel, soluția majorării numărului de judecători în completurile care soluționează apelurile prezintă avantaje discutabile, iar acestea sunt în mod evident contrabalansate de faptul că soluția extinderii colegialității va genera o creștere considerabilă a încărcăturii de cauze pe judecător, de natură să conducă la prelungirea duratei proceselor şi să genereze riscul real al scăderii calității actului de justiție. Sistemul consacrat anterior de Legea nr. 304/2004 – complet cu judecător unic la judecata în primă instanță, complet format din 2 judecători la judecata din apel și complet format din 3 judecători la judecata în recurs – a fost introdus prin Legea nr. 142/1997 în contextul în care sistemul judiciar se confrunta cu o serioasă lipsă de personal, fiind ulterior preluat și în Legea nr. 304/2004, în condițiile în care acesta şi-a dovedit eficacitatea şi a unei creșteri constante a volumului cauzelor soluționate de instanțele judecătorești. Totodată, întrucât numirea în funcţia de procuror al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie reprezintă aspecte esenţiale ale raportului juridic de muncă şi ale carierei procurorului, proiectul de lege reglementează o procedură detaliată, uniformizând şi regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor două direcţii.

Conform proiectului, pentru a fi numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentului aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Concursul este organizat de DIICOT, respectiv de DNA şi constă în susţinerea unui interviu.

Se schimbă procedura de numire a șefilor DNA și DIICOT

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a trimis vineri Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare proiectele de modificare a Legilor Justiţiei. Noutățile pe scurt:

  • Magistrații vor fi obligați să își finalizeze lucrările în curs înainte de pensionare, demisie sau transfer.
  • Șefii DNA, DIICOT, PICCJ vor avea mandat de 4 ani în loc de 3 ani
  • Procurorii revocați pot ataca decretul Președintelui în instanță
  • Procurorii-șefi nu pot numiți dacă avizul CSM este negativ
  • A fost eliminată posibilitatea Preşedintelui de a refuza numirea judecătorilor şi procurorilor care au promovat examenul de capacitate

Modificări esențiale la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

Micşorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt (de la 15 ani la 12 ani)

Creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt în cadrul Ministerului Public, de la 3 la 4 ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia în acest sens.

Prevede expresă a posibilităţii procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile, se mai numără printre propuneri. „În cadrul procesului, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului Justiţiei de revocare din funcţia de conducere; ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, s-a prevăzut că Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere prevăzute la art. 145 alin. (1) din proiect, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”, potrivit proiectului.

A fost întărit rolul Consiliului Superior al Magistraturii care va emite un aviz conform la numirea procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt. Avizul negativ al Secţiei pentru procurori a Consiliului nu mai permite continuarea procedurii de numire cu privire la respectiva persoană, ministrul justiţiei putând demara o nouă selecţie. De asemenea, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia (din Avizul cu nr. 924/2018, par. 52 şi 61), în vederea asigurării unui sistem de checks and balances în procedura de numire în funcţii de conducere de rang înalt la parchete, a fost eliminată posibilitatea Preşedintelui de a refuza doar o singură dată aceste numiri. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emit în maximum 30 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.

Eliminarea rolului actual al Ministerului Finanţelor Publice, instituţie din afara autorităţii judecătoreşti, în procedura de răspundere materială a magistraţilor pentru erori judiciare săvârşite cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi acordarea unui rol central în această procedură Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în calitate de garant al independenţei justiţiei (iar nu Inspecţiei Judiciare, aşa cum este în prezent, aceasta având doar atribuţia de a efectua verificările necesare, la solicitarea Consiliului).

S-a prevăzut că detaşarea la alte instituţii decât instanţele sau parchetele nu poate depăşi o durată de 6 ani, în decursul unei cariere, având în vedere că detaşarea este utilizată pentru acoperitea unor nevoi temporare ale unei instituţii, un magistrat putând funcţiona la alte autorităţi decât instanţele sau parchetele doar pentru perioade limitate de timp.

Instituirea la nivel de lege a obligaţiei magistraţilor ca, înaintea eliberării din funcţie prin pensionare, demisie, transfer în alte instituţii, să îşi finalizeze lucrările în curs, să notifice intenţia conducătorului instanţei sau parchetului, precizare necesară în special din perspectiva asigurării respectării principiilor care guvernează activitatea judiciară, cum sunt principiul continuităţii completurilor, principiul repartizării aleatorii a cauzelor, dar şi al judecării cauzelor într-un termen rezonabil, optim şi previzibil (pentru evitarea tergiversării proceselor şi reluării judecăţii , din cauza plecărilor intempestive din sistem).

Eliminarea unor dispoziţii inaplicabile, cum sunt cele referitoare la obligativitatea asigurării de răspundere civilă profesională a judecătorilor şi procurorilor pentru erori judiciare, în condiţiile în care, potrivit Constituţiei României, magistraţii răspund civil doar în cazul erorilor judiciare produse cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Or, asigurările profesionale nu acoperă prejudiciile cauzate cu intenţie (reacredinţă), dol sau culpă gravă (asimilată dolului ori intenţiei).

Principala modificare în materia pensiilor constă în modificarea condiţiilor de vechime necesare pentru pensionare, fiind eliminate vechimile în alte funcţii decât cele de magistrat, dar păstrându-se reglementarea actuală privind titularii dreptului la pensie. Pentru a nu afecta intempestiv şi fără respectarea previzibilităţii reglementărilor drepturile magistraţilor care au beneficiat de vechime până la data intrării în vigoare a legii, s-a instituit o dispoziţie tranzitorie conform căreia eliminarea anumitor vechimi din calculul vechimii totale necesare la pensie se realizează eşalonat, pe o perioadă de 10 ani, păstrându-se însă condiţia ca cel puţin o perioadă minimă din vechimea totală să fie reprezentată de vechimea doar ca magistrat.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *