DOCUMENT Stelian Ion (Justiție) merge la RĂZBOI la CCR cu Înalta Curte pentru modificarea Legilor Justiției

Curtea Constituţională a acordat termen de judecată pe 14 iulie pentru sesizarea ÎCCJ referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor si pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat miercuri Curtea Constituţională cu privire la actul normativ care modifică legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea legii 304/2004 privind organizarea judiciară, arată un comunicat de presă al ÎCCJ.

Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi, în special, anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă. Sub aspect extrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea actului normativ în întregime, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 75, referitoare la principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de camera decizională (Senatul României) modifică substanţial obiectul de reglementare, configuraţia şi conţinutul legii adoptate de prima cameră sesizată (Camera Deputaţilor). Sub aspect intrinsec, sesizarea priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 [art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004] în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 [art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004] în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalităţii în drepturi; neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului II pct. 1 şi 2 [art. 791 alin. (3) şi art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004] în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept. În exercitarea atribuţiei sale constituţionale şi legale privind sesizarea jurisdicţiei constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne consecventă necesităţii exercitării acestei prerogative exclusiv pentru considerente legate de asigurarea supremaţiei Constituţiei şi a legii, precum şi a calităţii legii, ca mecanisme fundamentale ale statului de drept, dreptul de a aprecia asupra tuturor aspectelor de oportunitate legislativă aparţinând exclusiv Legiuitorului şi nefiind pus în discuţie”, arată comunicatul de presă al ÎCCJ.

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis miercuri, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru neconstituţionalitatea legii de modificare a Legilor 303/2004 şi 304/2009, adoptată luni de Senat:

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, anunţa, luni seară, „veşti bune pentru Justiţie”, respectiv deblocarea concursurilor în Magistratură şi îmbunătăţirea accesului la DNA şi DIICOT. În realitate, alături de deblocarea admiterii în magistratură, cerută insistent de CSM în ultima perioadă, coaliţia a adoptat şi un al doilea proiect de lege, care conţine o modificare respinsă vehement de CSM: reducerea vechimii decesare pentru accederea procurorilor la DNA, de la 10 ani, la 7 ani.  De asemenea, cel de-al doilea proiect reglementează într-o manieră nouă şi transferul magistraţilor. ÎCCJ este de părere că tocmai această prevedere privind accesul la DNA şi DIICOT după 7 ani vechime este problematică, încălcând principiul egalităţii în drepturi. Astfel, deşi legea prevede că pentru obţinerea gradului profesional superior este nevoie de o anumită vechime, în calculul căreia nu se ţine cont de perioada în care magistratul era auditor de justiţie (cursant INM), în cazul accesului procurorilor la DNA şi DIICOT, care le oferă acestora gradul de PÎCCJ, se ţine cont şi de perioada petrecută la INM.

Secţiile Unite ale ÎCCJ sesizează CCR pentru următoarele motive:

– Neconstituţionalitatea legii în ansamblul său, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 referitoare la principiul bicameralismului;

– Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1 şi 2, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii;

– Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1 şi 2 în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul egalităţii în drepturi;

– Neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. II pct. 1 şi 2 în raport cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constituţie referitoare la rolul Ministerului Public în apărarea ordinii de drept.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *