DOCUMENT Reușește și „neamțul serios” Iohannis un proiect, în ȘAPTE ANI de mandat! Cîțu îi sare în apărare și anunță termene de implementare a proiectului „România Educată”

Raportul privind proiectul „România Educată a fost publicat, miercuri, de Administraţia Prezidenţială. Este primul proiect de țară lansat de șeful statului de la preluarea funcției, în 2014. Dezideratele exprimate în document sunt: educaţie de calitate pentru toţi, educaţie individualizată, autonomie şi gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent şi echitabil, pentru acest domeniu, şcoli sigure şi sănătoase, atractivitatea sistemului de învăţământ, management educaţional profesionist şi bazat pe responsabilitate, colaborare şi stabilitate pentru un sistem de educaţie rezilient.

În proiect sunt precizate şi ţinte pentru învăţământ. În ceea ce priveşte educaţia timpurie, ţintele sunt următoarele: până în 2025, există un curriculum naţional pentru toate nivelurile de educaţie timpurie; până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educaţie antepreşcolară; până în 2030, cel puţin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă într-o formă de educaţie timpurie. Printre ţintele pentru învăţământul preuniversitar se numără: până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competenţe la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar; până în 2025, va fi implementat şi aplicat sistemul portofoliilor educaţionale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluţiei copilului pe durata şcolarizării – acesta include, printre altele, catalogul electronic, observaţiile consilierilor şcolari, evaluări de profil şi recomandări de recuperare etc.; până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziţia spre învăţământul secundar superior, reducerea abandonului şcolar şi promovarea stării de bine în comunităţile de educaţie – va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi; până în 2030, rata de părăsire timpurie a şcolii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%; reducerea ratei analfabetismului funcţional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030. Pentru învăţământul superior ţintele sunt: până în 2030, 20% dintre absolvenţii primelor două cicluri de învăţământ superior (licenţă şi master) vor participa la programe de mobilitate externă; până în 2030, cel puţin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare; în 2030, în România, studiază cel puţin 10% studenţi internaţionali (din totalul studenţilor înmatriculaţi); în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior vor fi opţionale, oferind studenţilor posibilitatea de a îşi particulariza şi adapta formarea la complexităţile în creştere ale pieţei muncii. Între propunerile din proiect se numără dreptul liceelor teoretice, vocaţionale şi profesionale de a organiza examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educaţiei.

Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Naţională„, se arată în proiect.

Învăţământul secundar superior sau liceal se poate derula în licee teoretice, vocaţionale şi profesionale pentru elevii claselor IX-XII.

Transferul între cele trei filiere ale învăţământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare. (…) Transferurile nu se pot face în clasa a IX-a sau după începutul clasei a XII-a”, se arată în raport.

O altă propunere este Bacalaureatul unitar care măsoară competenţele elevilor în domenii-cheie.

Accesul în oricare formă de studiu de licenţă se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universităţi pentru admitere„, prevede documentul.

În proiect se propun şi modificări în ceea ce priveşte arhitectura guvernanţei la nivel judeţean. Între aceste modificări se numără faptul că actualele Inspectorate Şcolare Judeţene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin şi de administrare a sistemului judeţean de educaţie. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Judeţene pentru Învăţământul Preuniversitar (CJ-IP).

„Apreciem că, din punct de vedere legislativ, este importantă elaborarea unei noi Legi a Educaţiei sau revizuirea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, astfel încât prevederile cadrului legal să fie corelate cu proiectul şi să ofere, totodată, coerenţă şi predictibilitate sistemului. Forma actuală a Legii a fost supusă unui număr impresionant de modificări, dobândind alte valenţe decât cele iniţiale”, se mai arată în document.

Nu mă dau la o parte când vine vorba de a-mi asuma reforme și de aceea astăzi în ședința de guvern ne-am asumat această reformă în ceea ce privește educația. Susținerea va fi realizată de la bugetul de stat pentru acest program de reformă, dar și prin PNRR – acolo sunt alocate aproape 6 miliarde de euro”, a declarat premierul Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern.

Premierul a precizat că sunt mai multe domenii prioritare în România Educată: cariera didactică, managementul și guvernanță, finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar, infrastructura sistemului de învățământ, curiculum și evaluarea centrate pe rezultate, educația inclusivă, alfabetizarea funcțională. Partea importantă a fost că Guvernul și-a asumat și termene pentru implementarea acestui program, susține premierul.

„Primul termen este la 1 august, vom avea un grup de lucru interminisetrial, coordonat de premier și vicepreședintele comitetului o să fie ministrul educației. Se poropune adoptarea până la 10 septembrie a unei hotărâri de guvern privind aprobabrea planului de acțiune cu termene și responsabilități pentru implementarea proiectului și până la 1 octombrie  elaboraerea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului România Educată”, a anunțat Cîțu.

România va avea școli, licee și campusuri universitare mai sigure, în urma lucrărilor de consolidare, reabilitare și modernizare făcute de Compania Națională de Investiții (CNI). În acest moment sunt depuse și așteaptă finanțare peste 30 de solicitări pentru sistemul universitar și peste 250 pentru cel preuniversitar. 15 proiecte sunt deja în derulare, dintre care 8 sunt pentru construirea unor cămine studențești noi. Sute de școli din mediul rural își vor îmbunătăți semnificativ condițiile, datorită Subprogramului „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apă și sisteme de canalizare”. Astfel, povestea toaletei insalubre și periculoase din curtea școlii se va termina, în multe dintre localitățile sărace ale României, datorită programelor derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin CNI.

Școlile care așteaptă să scape de toaletele din curte, prin acest subprogram al CNI, au fost construite sau amenajate în clădiri vechi, fiind o necesitate, atunci când o mare parte din suprafața României nu era branșată la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, astfel încât grupurile sanitare au fost improvizate în curtea școlii, în lipsa alternativelor. Foarte mult timp, toaletele din curte au reprezentat un adevărat pericol pentru copii. Pe lângă disconfort și condițiile precare de igienă, în unele locuri s-au produs și accidente teribile. Totuși, soluțiile de reabilitare a acestor școli nu au existat până astăzi, nefiind nevoie doar de surse de finanțare și de inițiativă, ci și de posibilitatea de conectare la rețelele de alimentare cu apă și canalizare. Școlile cu toaleta în curte sunt în localități grav afectate de sărăcie, aproape depopulate și izolate, astfel încât au foarte puțini elevi. Nici desființarea lor nu putea fi o soluție, pentru că astfel s-ar fi creat probleme mult mai grave în societate, exact pentru acei copii din grupuri defavorizate care n-ar mai fi ajuns la școală, dacă ar fi trebuit să meargă în localitățile învecinate. Acolo unde nu au fost bani pentru modernizarea infrastructurii n-ar fi fost nici pentru transportul elevilor, iar mulți dintre ei n-ar fi putut să facă naveta, fiind prea săraci. Astfel ar fi crescut rata abandonului școlar și sărăcia s-ar fi accentuat exact pentru membrii acelor comunități defavorizate.

Un adevărat cerc vicios din care acum se poate ieși, prin investițiile făcute de CNI. Din fericire, România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 15 ani, prin investiții în infrastructură, astfel încât astăzi se poate merge mai departe, prin construirea grupurilor sanitare moderne, în interiorul școlilor. Acestea sunt prioritare în actualul program de finanțare al Ministerului Dezvoltării.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *