DOCUMENT Programul de guvernare al coaliției PNL-PSD-UDMR

Programul de guvernare al coaliției PNL-PSD-UDMR aduce schimbări semnificative pentru români. În document e specifică faptul că toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare „trebuie să se încadreze în deficitul și obiectivele asumate prin PNRR”.

Principalele măsuri:

Programul de guvernare al PNL, PSD, UDMR – coaliție care se auto-intitulează Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate – prevede creșterea salariului minim brut la valoarea de 2.550 lei de la 1 ianuarie 2022, dar și „limitarea duratei de aplicare a salariului minim pentru o persoană la maxim 24 de luni, timp în care angajatorul va beneficia de sprijin din partea statului pentru calificarea angajatului salarizat la nivelul salariului minim”.

Viitorul executiv are programată și „acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege”.

Programul de guvernare al noii coaliții mai prevede „continuarea implementării etapelor de creștere a alocațiilor pentru copii începând cu 1 ianuarie 2022”: – Alocațiile pentru copiii cu vârste între 0-2 ani vor crește la 600 de lei; – Alocația pentru copiii de peste 2 ani va crește la 243 de lei.

Totodată, noua coaliție de guvernare apreciază că este necesară o evaluare a regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socio-economică care nu a  permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar și o economie vulnerabilă la șocuri, indiferent de natura acestora. O analiză asupra modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii este necesară și ar trebui realizată in parteneriat cu mediul socio-economic. Reducerea economiei informale, combaterea evaziunii fiscale, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă mai ales în zona veniturilor mici trebuie să facă obiectul unei analize în primul an de guvernare.

ANAF

Pe termen mediu și lung, guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili. Obiective specifice Reforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili sunt obiectivele principale. Va fi accelerată digitalizarea ANAF și astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală. În acest sens, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri nerambursabile:

● modernizarea soluției de arhivare electronică a Ministerul Finanțelor;

● obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF;

● proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni;

● proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanțelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni.

Nu în ultimul rând, prin Ministerul Familiei și Tineretului, Guvernul va încuraja administrațiile locale să ofere facilități familiilor, și va cofinanța aceste programe din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Măsuri propuse:

– Program de construire de creșe în toate comunitățile în care există cerere semnificativă, precum și sprijinirea Ministerului Finanțelor Publice și a autorităților locale din marile aglomerări urbane pentru amenajarea de creșe în incinta clădirilor de birouri, ca o măsură activă de stimulare a reîntoarcerii la serviciu înainte de expirarea perioadei de 2 ani și implicit, de creștere a natalității;

– Sprijinirea Ministerului Finanțelor Publice în aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității, cu punctaje diferențiate în funcție de numărul de copii și în accesul la programe de creditare de locuire pentru achiziționarea unor noi locuințe sau renovarea și extinderea celor existente; această măsură trebuie corelată cu o activă implicare a autorităților locale în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea copiilor, astfel încât părinții să fie încurajați să revină la muncă;

– Extinderea programelor de tip școală după școală (after school);

– Susținere financiară pentru familii în vederea achiziționării de echipamente necesare în procesul de tranziție digitală (pentru a face față noilor provocări produse de pandemia Covid-19, în special școala online și telemuncă la anumite categorii de salariați);

– Facilități fiscale pentru întreprinzătorii care oferă lucrătorilor anumite beneficii favorabile familiei (ex. decontare cheltuieli creșă sau învățământ etc.); – Program de finanțare pentru achiziția unor autoturisme familiale (de 7 persoane/locuri);

– Program de credite pentru achiziționarea de locuințe pentru tineri familiști, subvenționat de stat luând în considerare ca un criteriu de punctaj numărul de copii. Program de asistență pentru construirea primei case, în parteneriat cu administrațiile locale; – Program de credite personale pentru tineri familiști (FamilyStart);

– Dezvoltarea sistemului instituțional de îngrijire timpurie a copiilor (program creșe, instituții de consultanță familială, medicină de familie și pediatrie, înființarea unei rețele de consultanți de sănătate/ asistenți medicali comunitari);

– Instituirea unui sistem de vouchere din care beneficiarii să poată acoperi costurile unor servicii specifice în domenii precum educația, sportul, sănătatea și cultura. Bunicii, respectiv frații majori șomeri să poată beneficia de indemnizația de creștere a copilului în locul părinților, dacă părintele se întoarce la locul de muncă;

– Reducerea progresivă a cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate, în funcție de numărul de copii aflați în întreținere, până la o scutire totală pentru cei care au în întreținere cel puțin 3 copii;

– Facilități acordate de administrațiile locale: loturi pentru construirea de case, instituirea unor facilități privind taxele și impozitele locale etc.;

– Acordarea unui grant de 30% din valoarea construcției/achiziției unei locuințe noi (începută în 2022) familiilor cu copii mai mici de 15 ani și care nu dețin în prezent o locuință. Grant-ul se acordă la finalizarea locuinței și nu poate depăși suma de 45.000 euro în mediul urban, respectiv 30.000 euro în mediul rural;

Transportul feroviar

Transportul feroviar prezintă o serie de avantaje în raport cu alte moduri de transport precum: eficiență economică superioară, nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de seră și al emisiilor poluante, nivel ridicat de siguranță etc. Transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă derulate prin intermediul altor moduri de transport asigură valorificarea în interesul societății a acestor avantaje strategice și contribuie la creșterea competitivității economiei naționale, constituind o prioritate strategică în domeniul transporturilor, care va asigura inclusiv convergența cu politicile europene în domeniul transporturilor și mediului. Direcțiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt și mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale:

  • Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă
  • Integrarea în spațiul feroviar unic european
  • Pe termen scurt și mediu, cele mai relevante direcții generale de acțiune sunt:
  • Creșterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilității regiunilor și persoanelor, prin reabilitarea și modernizarea rețelei feroviare la standarde europene;
  • Creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului față de viteza permisă de infrastructura feroviară;
  • Pregătirea documentațiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiții;
  • Asigurarea unui nivel ridicat a siguranței circulației trenurilor și eliminarea restricțiilor de viteză, în vederea creșterii vitezei de circulație;
  • Creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de poluare;
  • Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreținere, alături de soluții specifice de siguranță și securitate, inclusiv prin intermediul trenurilor de lucru;
  • Îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilității regionale și
  • urbane în nodurile feroviare principale din România;
  • Investiții pe toată rețeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare;
  • Creșterea competitivității transportului de călători și marfă, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes național pentru transportul feroviar de călători și mărfuri;
  • Dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a municipiilor.
  • Îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu București – Cluj Napoca – Budapesta).

În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiții în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:

Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administrațiile publice locale în marile centre urbane din țară, de exemplu: București, Cluj, Constanța, Brașov, Timișoara, Iași, Oradea, Sibiu;

Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului București, prin modernizarea Inelului Feroviar București, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord și a stației de cale ferată București Nord), conexiunea cu modurile de transport urban și periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane rețeaua feroviară;

Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța);

Îmbunătățirea conectivității feroviare la nivel regional prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare între municipiile reședință de județ din cadrul regiunii;

Îmbunătățirea gradului de mecanizare a activităților de întreținere a infrastructurii, creșterea productivității și a capacității de intervenție în situații deosebite prin achiziționarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii

Creșterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice și a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare și susținerea investițiilor orientate spre:

  • reducerea restricțiilor de viteză de pe rețeaua feroviară;
  • creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2163 km din rețeaua feroviară – (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești- Iași, Filiași-Simeria);
  • creșterea gradului de electrificare a rețelei feroviare;
  • demararea unui proiect complex de reabilitare a infrastructurii de cale ferată, cu finanțare multianuală și obiective precise de etapă;
  • reducerea deranjamentelor la instalațiile feroviare;
  • executarea de către F.R. S.A. cu mijloace proprii a activităților de reparații capitale a infrastructurii feroviare;
  • continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată.

Dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creșterea mobilității și accesibilității la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele rețelei TEN-T și prin extinderea rețelei de fibră optică.

Dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar bazate pe hidrogen prin proiecte pilot.

CFR Marfă

Se vor implementa modalitățile pentru a obține redresarea financiară, prin continuarea activității operaționale a societății și fără a afecta poziția acesteia pe piață și relația cu partenerii comerciali.

Datorită caracterului strategic, se impune demararea unui proces amplu de restructurare prin care sa se asigure continuității activității CFR Marfa si a transporturilor de transport marfa strategice.

CFR Călători

Principalele direcții de acțiune pentru perioada 2021-2024 se concentrează pe realizarea următoarelor obiective:

Creșterea capacității de transport. Creșterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerințelor de trafic și

Digitalizare și noi concepte. Pentru modernizarea procesului de verificare, validare și emitere a biletelor în tren de personalul de tren, se va demara proiectul pentru achiziționarea de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul cărora vor putea fi vândute bilete în tren, reenunțându-se astfel la clasicul chitanțier și pix. De asemenea, se lucrează la îmbunătățirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport de hârtie, ci va fi un portofel Cardul va putea fi emis atât la case, cât și în tren, prin intermediul terminalelor de taxare.

Pentru atragerea unor noi segmente de populație se va analiza posibilitatea introducerii și operaționalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane

AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ

Dintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizează finalizarea procedurilor și implementarea contractelor pentru Achiziția de material rulant – 40 Rame Electrice Regio (RE – R) și Achiziția de material rulant – 20 Rame Electrice Interregio (RE – IR), proceduri aflate în diverse stadii.

Potrivit reformelor asumate prin PNRR, pentru implementarea in termen a acestora, vom analiza modalitatea și structura instituționala capabilă pentru realizarea acestui deziderat.

Prevenția și programele de sănătate

Accelerarea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora cu finanţare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidenţă în rândul populaţiei României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatite;

Dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening şi prevenţie;

Aprobarea Planului Național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene, implementarea prin instituțiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) și finanțarea în vederea implementării;

Actualizarea Strategiilor naționale de prevenire și control a infecției HIV/ SIDA și a tuberculozei, reducerea stigmatizării;

Dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului Național de Control al Cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului – de la prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viață după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul European de Cancer;

Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății – educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;

Introducerea educației pentru sănătate în școli ca disciplină curriculară obligatorie, promovarea deprinderilor preventive și a unui stil de viaţă sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecvate;

Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024;

Măsuri de îmbunătățire a activităților privind sănătatea Mamei și Copilului, în vederea reducerii ratei mortalității materne și infantile în România;

Elaborare de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi autorităţile locale.

 Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

În ideea continuităţii şi coerenţei, precum şi în contextul direcţionărilor prevăzute de Carta Albă a Apărării 2021, pe linia politicii de apărare se va urmări intensificarea dialogului politico-militar în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, în perspectiva consolidării palierului strategic. Sprijinul şi asistenţa oferite de partea americană rămân esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare. Astfel, într-un context de securitate instabil şi provocator, este mai mult decât oricând oportună aprofundarea mecanismelor bilaterale permanente de consultare/cooperare, de coordonare şi armonizare a abordărilor şi punctelor de vedere la nivel politico-militar în vederea adoptării unor poziţii comune pe subiectele, politicile şi proiectele de interes vizând securitatea europeană şi regională. România va continua să-şi dovedească calitatea de aliat statornic şi durabil al SUA, în paralel cu aprofundarea dimensiunii de apărare a parteneriatului strategic.

În acest context, implementarea iniţiativelor de cooperare bilaterală în domeniul apărării se va derula în cadrul asigurat de Foaia de parcurs (Roadmap) a Parteneriatului strategic în domeniul apărării 2020 – 2030.

Promovarea reîntoarcerii în România

Se vor urmări:

Susținerea, pentru cetățenii români din străinătate care nu își doresc reîntoarcerea imediată, a cooperării cu românii din țară, pentru a deschide drumul spre România inclusiv în mod indirect. Forța de muncă românească, experiența și competențele, oriunde s-ar afla, trebuie aduse împreună. Reîntoarcerea, la fel ca emigrarea, nu este ușoară. Va fi nevoie de timp și de eforturi specifice, care să completeze reformele din numeroasele alte domenii publice din România.

Inițierea unui program EXPAT care să sprijine cetățenii români cu expertiză din țările UE pentru instalarea pe teritoriul României și adaptarea legislației pentru integrarea acestor experți. – Adoptarea unui pachet legislativ menit să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetățenilor români din diaspora care vor să se repatrieze sau care vor să investească în România. Prin acest pachet legislativ complex, se va acoperi o gamă largă de necesități privind repatrierea, de la integrarea copiilor în sistemul de învățământ, la facilități

Lansarea unei campanii de comunicare permanentă pentru cetățenii români din străinătate, care va comunica periodic noile oportunități care apar în România, de pe piața muncii, noile proiecte de dezvoltare, atracții turistice etc. și asigurarea de căi prin care cetățenii români din străinătate pot apela mereu la administrația publică, dar și societatea civilă din țară.

Extinderea și lansarea de noi programe de tip „Diaspora Start-up”, „Diaspora se Întoarce” care să ofere pachete integrate de consultanță și asistență financiară folosind fonduri europene pentru antreprenorii români care decid să revină și să investească în țară, prin proceduri – Crearea unei rețele de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor românești la nivel internațional și atragerea întreprinzătorilor și investitorilor străini în România, constituită în principal de voluntari români din Diaspora, implicând comunitățile de afaceri românești din Diaspora, cu sprijinul MAE și al Ministerului Economiei, al asociațiilor investitorilor străini din România și al camerelor de comerț bilaterale.

Propunerea unui pachet de măsuri de asistență sau consultanță pentru antreprenorii, dar și angajații care se întorc în țară, în special în domenii cheie, cum ar fi agricultura, folosind fonduri europene și relaxarea fiscalității pe termen scurt pentru IMM-uri lansate de persoane repatriate care vor îndeplini criterii clare (crearea de locuri de muncă într-o anumită zonă – rurală de exemplu – pentru o perioadă minimă, cu impact social sau în economia verde, socială sau inovativă etc.).

Stimularea investițiilor cetățenilor români din străinătate în România prin comunicări frecvente despre noile oportunități din țară, dar și prin propunerea către diaspora de programe specifice de investiții prin obligațiuni de stat sau obligațiuni

Propunerea creării de noi rețele profesionale între România și diaspora (ingineri, medici, cercetători etc.) pentru a asigura un transfer permanent de cunoaștere și informații între cele două părți și asigura un cadru de sprijin pentru cei din afară care doresc să revină în țară.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *