DOCUMENT Prefecții sunt recunoscuți ca oameni politici. Cseke Attila îl trimite pe prefectul Coșa la… școală: „Încetăm cu IPOCRIZIA!”

Codul Administrativ a fost modificat, în ședința de Guvern de miercuri, prin Ordonanță de Urgență, astfel încât prefecții și subprefecții să poată fi membri în partide. Dacă în prezent prefecții sunt înalți funcționari publici care nu au voie legal să facă politică, de astăzi încolo prefecții vor fi înscriși cu acte în partidele care îi trimit în respectivele funcții. Practica prefecților „apolitici” a fost una despre care toată clasa politică a recunoscut că a fost o ipocrizie pentru că în realitate prefecții erau oricum numiți politic și înlocuiți la fiecare schimbare de regim guvernamental. Amintim că, la Constanța, USR-PLUS solicită insistent funcția de prefect în cadrul discuțiilor din coaliția de guvernare.

Ministrul Dezvoltării și Dezvoltării, Cseke Attila, a vorbit miercuri la Palatul Victoria, după ședința de Guvern, despre modificarea Codului Administrativ:

Reglementăm în drept ceea ce avem de fapt. În realitate, avem de foarte mulți ani – indiferent de guvernare – în funcțiile de prefect și în funcțiile de subprefect oameni politici și terminăm cu această ipocrizie. E de notorietate că oamenii politici, prin diverse concursuri organizate, ajung în categoria funcționarilor publici pentru a exercita temporar apoi această funcție. Funcția de prefect este aceea de a reprezenta Guvernul, care întotdeauna este unul politic, votat în Parlament, susținut de o majoritate politică. Din punctul nostru de vedere, funcția trebuie să fie în mod clar una de demnitate publică. Prefecții, subprefecții, sunt numiți de forțele politice, numirile și revocările se fac prin HG, care – la fel – sunt ale unuia votat politic. Nu există nici o persoană în ultimii 13, 14 ani de când există această clasificare de înalt funcționar public. Nu există nici o persoană în nici un județ care să fi exercitat două mandate de prefect, ceea ce arată clar că fiecare guvern și-a dorit reprezentanții proprii la nivel local. Este o reașezare în normalitatea constituțională. Ca argument pentru această reglementare, poate fi adusă – pe lângă Constituție – HG 525/2016 privind strategia de dezvoltare a funcției publice, care prevede foarte clar că funcția de prefect va deveni una de demnitate publică, cu obligația efectuării unui stagiu de pregătire. Instituțiile europene au cerut în mod expres ca România să tragă o linie în ceea ce reprezintă o funcție politică și ceea ce înseamnă partea de specialitate. Decizia aparține României. Funcțiile de prefect și subprefect devin de demnitate publică. Se stabilesc condiții de ocupare, în principal sunt legate de studii universitare și absolvirea unor programe de formare profesională. Se introduce o derogare de maxim un an pentru cei care nu au o asemenea specializare. Stagiul, programul de formare, va trebui finalizat de cei care vor fi numiți în funcțiile de prefect și subprefect, în termen de un an, cu sancțiune în caz contrar – încetează de drept mandatul”, a spus Cseke Attila.

De asemenea, potrivit lui Attila, se va înființa și o funcție nouă, cea de secretar general al Prefecturii:

Se înființează funcția de secretar general al Prefecturii, care va fi o funcție de înalt funcționar public, care să asigure partea de specialitate, pentru care sunt necesare studii juridice și administrative și care va asigura continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale. Foarte important: va sprijini prefectul în exercitarea controlului de legalitate în actele administrative ale autorităților locale și va coordona activitățile de verificare a actelor administrative”, a mai spus Cseke Attila.

Potrivit ministrului Dezvoltării și Administrației Publice, prefecții aflați acum în funcție trebuie să meargă la… școală, inclusiv Silviu Coșa de la Constanța:

Astăzi, marea majoritate – peste 95%, nu au calitatea de înalt funcționar public, ei doar exercită temporar această calitate. Doar patru persoane au această calitate și ceilalți trebuie să urmeze cursuri organizate. Important este ca în a 30-a zi, în fiecare prefectură, să fie numirile făcute de guvern, astfel încât să avem asigurată conducerea instituției prefectului”, a mai spus Cseke Attila.

Potrivit proiectului de OUG adoptat miercuri, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;

b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;

c) are capacitate deplină de exerciţiu;

d) nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

e) nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;

f) are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;

g) a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

Această ultima condiție se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari public. De asemenea, se instituie o excepție de la această regulă: poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum 2 ani de la data emiterii actului de numire în funcţie să absolve un astfel de program, precum şi o persoană care a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat:

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *