DOCUMENT Ministerul Justiției: Noi reguli pentru… DENUNȚURI! Se redefinesc infracțiunile de „abuz în serviciu” și „neglijență în serviciu”

Denunțul care permite reducerii pedepsei nu se va mai referi la orice infracțiune, prevede un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției. În prezent, legea prevede că un martor „care a comis o infracțiune gravă” beneficiază de reducerea la jumătate a pedepsei dacă înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății „denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni”.

Proiectul guvernamental permite oricărui martor să facă un denunț, nu doar martorilor care comit infracțiuni grave, însă denunțul se poate referi doar la următoarele infracțiuni: „genocid și infracțiuni contra umanității și infracțiuni de război, infracțiunile contra securității naționale, terorism, omor, infracțiunile privind traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, spălarea banilor, falsificarea de monede ori de alte valori, infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor explozive, nucleare sau al altor materii radioactive, infracțiunile de corupție, precum și orice altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puțin 10 ani”.

Potrivit propunerii legislative inițiată de MJ, articolul 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 19.

Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care a comis o infracțiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

PROIECTUL INTEGRAL:

Un proiect de modificare a Codului Penal, asumat de coaliția de guvernare, prevede noi definiții pentru infracțiunile de abuz în serviciu și negiljență în serviciu. Ani la rând, abuzul în serviciu a fost infracțiunea-vedetă în dosarele DNA, numeroase persoane publice, printre care afaceriști și politicieni, au fost acuzați de săvârșirea acestei infracțiuni. De asemenea, CCR a decis că o anumită sintagmă din definiția abuzului în serviciu este neconstituțională. Proiectul de lege de modificare a Codului penal, pus în dezbatere publică de ministerul Justiției, prevede:

Abuzul în serviciu

La articolul 297, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei asemenea dispoziţii legale, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”

Neglijența în serviciu

Articolul 298 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 298. Neglijenţa în serviciu – Fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării acestuia, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei asemenea dispoziţii legale şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Decizia CCR din 2016

Prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi a constatat că „acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii”.

În esenţă, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că „neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie”.

În cauza ce a format obiectul Dosarului nr.1328D/2017, Curtea s-a pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *