DOCUMENT Comisia Europeană a publicat raportul privind statul de drept. Stelian Ion: „Ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat”

România a înregistrat progrese în aplicarea reformelor recomandate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dar sunt necesare rezultate în combaterea corupţiei şi există preocupări privind predictibilitatea legislaţiei, arată raportul Comisiei Europene privind Situaţia Statului de Drept.

„De la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniile justiției și anticorupției au fost urmărite de Comisie prin Mecanismul de cooperare și verificare (MCV), ca un cadru important pentru progresul în aceste domenii. MCV continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, din care România este o parte integrantă – ca orice alt stat membru până când toate criteriile de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul lor negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției. Într-o hotărâre preliminară din 18 mai 2021, Curtea de Justiție a UE a examinat mai multe aspecte ale acestor reforme și a confirmat aceste preocupări, în special în legătură cu Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Un proiect de lege pentru desființarea acestei secții este în curs de examinare în Parlament. A fost inițiată o procedură legislativă pentru modificarea legilor justiției. Deficitul de resurse umane a fost accentuat de lipsa recrutării de noi magistrați, combinată cu pensionarea unui număr semnificativ de magistrați. Aceste deficiențe au adăugat mai multă presiune asupra magistraților, cu implicații asupra calității și eficienței justiției. Cadrul instituțional pentru combaterea corupției este cuprinzător, dar eficacitatea acestuia va necesita o voință politică susținută, așa cum a fost asumată de guvern. Adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru 2021-2025 este o prioritate cheie. Eficacitatea anchetelor și sancționarea corupției la nivel mediu și înalt s-au îmbunătățit, confirmând istoricul anterior. Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate mai bune, deși modificările din 2017-2019 la legile justiției continuă să reprezinte un impediment major pentru buna sa funcționare. Modificările aduse codurilor penale rămân necesare. În absența unor soluții legislative și politice solide la deciziile Curții Constituționale, există obstacole sporite și incertitudine juridică în lupta împotriva corupției. O cooperare instituțională sporită în contextul alegerilor din 2020 ar putea marca o schimbare de abordare a integrității funcționarilor aleși. Agenția pentru gestionarea activelor sechestrate rămâne pe deplin operațională, iar sistemul electronic pentru prevenirea conflictelor de interese este eficient. Există garanții legale privind libertatea mass-media și pluralismul. Cu toate acestea, rămân îngrijorări legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent, în special în ceea ce privește accesul la informații. Consiliul Național al Audiovizualului încă nu are resursele pentru a-și îndeplini pe deplin sarcinile, iar activitatea sa a fost afectată de expirarea mai multor mandate ale membrilor săi. Transparența proprietății mass-media continuă să fie incompletă. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, mai ales atunci când veniturile lor depind de publicitatea de stat. Procesele împotriva jurnaliștilor de anchetă pentru defăimare continuă să fie raportate. În contextul pandemiei COVID-19, mass-media a primit sprijin prin fonduri alocate pentru campanii media guvernamentale care au ca scop prevenirea răspândirii COVID-19. Rămâne îngrijorarea cu privire la stabilitatea și previzibilitatea legislației, deoarece legislația este modificată adesea, iar legile rezultate pot fi contradictorii și utilizarea limitată a evaluărilor de impact. În urma referendumului din mai 2019, nu s-au adoptat ordonanțe de urgență guvernamentale semnificative în domeniul justiției. În contextul pandemiei COVID-19, există o stare de alertă, cu un control parlamentar sporit. În urma deciziei Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021 cu privire la mai multe aspecte ale legilor justiției, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre la 8 iunie 2021, care ridică îngrijorări serioase, întrucât pune la îndoială principiul primatului dreptului UE. Legislația privind asociațiile și fundațiile a fost modificată în 2020 pentru a reduce povara birocratică pentru ONG-uri”, se arată în rezumatul raportului:

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, afirmă că Raportul Comisiei Europene privind statul de drept la nivelul UE spune explicit că desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) şi refacerea competenţelor DNA, DIICOT şi ale parchetele de pe lângă Curţile de apel este soluţia corectă pentru a elimina potenţiale presiuni asupra magistraţilor. Este al doilea an în care CE publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei, libertatea presei şi sistemul de control şi echilibru instituţional.

Este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cât şi în cadrul Mecanismului privind statul de drept. Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experţi europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiţiei şi de Guvern şi ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit, că desfiinţarea SIIJ şi refacerea competenţelor DNA, DIICOT şi ale parchetele de pe lângă Curţile de apel este soluţia corectă pentru a elimina potenţiale presiuni asupra magistraţilor. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiţie de îndeplinit şi anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare, iar imaginea obiectivă şi foarte bine argumentată pe care o oferă sistemului de justiţie ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiţie„, declară Stelian Ion, citat în comunicat.

Potrivit MJ, Raportul privind statul de drept la nivelul Uniunii Europene reiterează dispoziţiile hotărârii CJUE, care menţionează expres obligativitatea recomandărilor MCV. În acelaşi timp, Comisia Europeană exprimă îngrijorări serioase cu privire la decizia CCR nr. 390/2021, „având în vedere că se pune în discuţie principiul supremaţiei dreptului european. În decizia sa, CCR nu a acceptat concluziile CJUE, punând sub semnul întrebării principiul supremaţiei dreptului UE”.

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *