Guvernul a decis vineri, într-o ședință extraordinară convocată pe fondul crizei producției de energie electrică, să permită Transelectrica să limiteze în tranșe consumul de energie electrică pentru sectorul privat, doar ca măsură de urgență și cu informarea celor vizați cu 24 de ore înainte. Măsura nu se referă la clienții casnici, astfel că românii nu se vor confrunta cu întreruperea curentului electric în locuințe, și nici la zone critice precum spitale. Problema de fond este că din cauza caniculei, românii consumă mai multă energie electrică în special seara, iar producția internă de energie electrică s-a redus pe fondul debitelor scăzute ale Dunării, astfel că România trebuie fie să-și reducă pe cât posibil consumul de energie electrică, fie să importe mai multă energie electrică la prețuri pe care nu le poate controla.
Conform analizei din Guvern, pe teritoriul țării se manifestă „o secetă hidrologică severă” care a redus debitele și nivelurile apei Dunării, iar „prognoza meteorologică pentru următoarea perioadă indică pentru ţara noastă un val de căldură extremă” care va afecta mai întâi zona de vest, apoi se va propaga în tot teritoriul. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis începând cu 30 iulie mai multe coduri succesive de caniculă, cea mai gravă situaţie fiind în vestul ţării, pentru care s-a emis cod roşu începând din data de 2 august. În data de 3 august a fost emisă pentru perioada 3 – 7 august o informare meteorologică generală privind valul de căldură însoţit de temperaturi extreme, disconfort termic şi nopţi tropicale, codurile fiind valabile cel puţin până în data de 5 august, „prelungirea acestora pentru următoarele zile fiind foarte probabilă, ţinând cont de prognozele actuale”. Din cauza debitelor reduse ale Dunării, deja Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost deconectată și nu a mai livrat energie în sistemul național începând cu 28 iulie.Informațiile Guvernului sunt că oprirea totală a centralei este iminentă având în vedere prognozele meteo.
„Debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranţă a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, respectiv aproape de nivelul critic la care unităţile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranţă nucleară. Unitatea 1 fiind deja oprită, în această situaţie oprirea Unităţii 2 devine iminentă, în condiţiile în care prognozele meteorologice pe termen scurt nu indică o ameliorare a regimului precipitaţiilor şi, respectiv o revenire a debitelor Dunării la cote cel puţin acceptabile”, conform Guvernului.
O altă problemă a temperaturilor ridicate, identificată de Guvern, este că se anticipează „o creştere semnificativă a consumului de energie electrică”, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă. Până la data de 31 august 2026, „în cazul materializării situaţiei de criză pe piaţa de energie şi dacă este ameninţată siguranţa fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalaţiilor ori integritatea Sistemului electroenergetic naţional”, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A., va punea pune în aplicare următoarele măsuri de siguranţă, în următoarea ordine de prioritate, a decis vineri Guvernul:
a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;
b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;
c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune (ATC) pe direcția export;
d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
e) limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranşe, în situaţii de criză apărute în funcţionarea Sistemului electroenergetic naţional.
Transelectrica va obligaţia anunţării participanţilor la piaţa de energie electrică, cu cel puţin 24 de ore înainte, despre aplicarea efectivă a măsurilor. De limitarea în tranșe a consumului de energie electrică sunt exceptați atât consumatorii casnici și rezidențiali, cât și consumatorii industriali la care trebuie evitată întreruperea pentru a nu pune în pericol vieți omenești și a nu provoca distrugeri sau explozii (cum ar fi spitale, sanatorii, mine subterane, stații electrice care alimentează sondele de extracție țiței și gaze naturale).
Pentru a asigura deficitul de producție de energie electrică, România poate cere ajutor de avarie de la țările vecine cu care a semnat. Transelectrica a semnat contracte bilaterale pentru furnizarea de energie electrică de urgență cu MAVIR (Ungaria); ESO – EAD (Bulgaria); EMS (Serbia); UKRENERGO (Ucraina) și MOLDELECTRICA (Republica Moldova). Însă cantitatea de energie electrică solicitată depinde de rezervele de energie alte statelor vecine care pot furniza energia electrică de urgență.
După detonarea stâncii Pârjoaia, autoritățile se chinuie să scufunde barjele pentru Cernavodă
Debitul Dunării la intrarea în România a coborât vineri, 7 august, la 1.400 de metri cubi pe secundă, un nou minim istoric. Apele Române estimează că debitul va rămâne staționar până pe 12 august și va începe să crească abia din 13 august, când ar urma să ajungă la 1.450 mc/s. Unitatea 2 depinde de operațiunea de la Pârjoaia. La Cernavodă, nivelul fluviului a scăzut cu încă doi centimetri față de ziua precedentă și a ajuns la -218 centimetri, arată un comunicat oficial al Apelor Române. Nivelul este însă același cu cel înregistrat pe 3 august, iar instituția susține că intervențiile făcute între timp au câștigat cel puțin patru zile pentru menținerea debitului minim necesar funcționării Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Veștile vin în timp ce autoritățile încearcă să ducă la capăt cea mai complicată etapă a intervenției: scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră pe brațul Bala. Operațiunea, programată inițial pentru miercuri, a fost amânată de două ori și a început efectiv abia vineri după-amiază. Prognozele reactualizate ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică un nivel de aproximativ -230 de centimetri la Cernavodă în data de 13 august, urmat de o perioadă de staționare. În următoarele șase zile, scăderea cumulată ar urma să fie de circa 10 centimetri, adică, în medie, 1-2 centimetri pe zi.
Situația este mai bună decât cea indicată de prognoza din 3 august, când, pentru data de 9 august, era anticipat un nivel de -233 de centimetri. Apele Române atribuie decalajul câștigat dislocării stâncii Pârjoaia de către militari și lucrărilor de dragaj realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos. Chiar și așa, debitul de 1.400 mc/s rămâne de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. Creșterea prognozată pentru 13 august este de numai 50 mc/s față de nivelul actual și nu înseamnă revenirea fluviului la valori normale.
Intervenția de urgență a intrat în atenția publică după imaginile spectaculoase cu detonarea stâncii Pârjoaia, o formațiune din albia brațului Bala. Primele încercări făcute duminică nu au reușit să o disloce, iar operațiunea a fost reluată luni, 3 august, cu o încărcătură mult mai mare.Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că militarii au folosit 180 de kilograme de explozibil. Deflagrația a ridicat un nor uriaș de apă deasupra Dunării, iar scafandrii au constatat ulterior că o porțiune importantă a formațiunii stâncoase fusese dislocată. Ministerul Apărării a transmis că misiunea a implicat 102 militari și 16 mijloace tehnice, inclusiv specialiști EOD, structuri ale Forțelor Navale și Brigada 10 Geniu. Efectul s-a văzut inițial într-o oprire a scăderii nivelului apei, urmată de o creștere de aproximativ doi centimetri. Apele Române anunța pe 4 august că, raportat la scăderea prognozată, intervenția adusese un câștig net de cel puțin patru centimetri.
Detonarea nu a fost însă ultima etapă. Fragmentele de rocă au trebuit scoase sau sparte mecanizat, iar dragajul a continuat pentru ca o parte mai mare din apa fluviului să poată fi dirijată către Dunărea Veche și, mai departe, către Cernavodă.
Patru barje au fost încărcate cu rocă până la un pescaj de 1,9 metri. Primele două trebuie amplasate la aproximativ 500 de metri de intrarea în brațul Bala, iar celelalte două, mai în amonte, într-o poziție oblică față de curent. Împreună, ele ar urma să formeze două praguri artificiale care să redirecționeze o parte din debit către brațul vechi al Dunării.Scufundarea urma să înceapă miercuri, dar a fost mutată mai întâi pentru joi și apoi pentru vineri. Apele Române a invocat motive de siguranță, curenții extrem de puternici și dificultatea menținerii navelor pe poziția stabilită.Vineri, în jurul orei 14:45, operațiunea a început, trei împingătoare transportând barjele spre zona aleasă. Fiecare navă trebuie scufundată separat, prin inundarea camerelor etanșe, iar manevra este estimată să dureze între trei și patru ore.Planul autorităților este ca două barje să fie scufundate vineri, iar celelalte două sâmbătă, dacă situația din teren permite. Până vineri după-amiază nu fusese anunțată finalizarea scufundării primei barje.După două zile de amânări, intervenția de la Pârjoaia rămâne o cursă contra cronometru, în care fiecare centimetru de apă câștigat poate prelungi funcționarea Unității 2 de la Cernavodă.
Unitatea 1 a Centralei Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie, din cauza nivelului excepțional de scăzut al Dunării. Nuclearelectrica a precizat că oprirea a fost preventivă și nu a avut impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului.Unitatea 2 a rămas conectată la Sistemul Energetic Național, dar funcționarea sa depinde de evoluția parametrilor hidrologici. În raportarea din 30 iulie, Nuclearelectrica avertiza că oprirea reactorului poate deveni necesară în orice moment dacă apar fluctuații nefavorabile ale nivelului Dunării.Pentru moment, Apele Române estimează că debitul fluviului va rămâne staționar până pe 12 august și va urca ușor începând cu 13 august. Până atunci, efectul combinat al detonării, dragajului și pragurilor construite cu ajutorul barjelor este decisiv pentru menținerea nivelului minim necesar la Cernavodă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google