Dîncu (MApN): „NU te ia nimeni cu arcanul să te ducă pe front!”

M-a șocat dorința unora de a construi documente false pentru a crea o opinie publică sau un curent de opinie”, a declarat ministrul Vasile Dîncu referitor la informațiile false apărute în ultima vreme în social-media și care i-au alarmat pe români. Invitat la PSNews.ro, ministrul Apărării Naționale a ținut să facă și o precizare importantă legată de procesul de recrutare în România. „Oamenii trebuie să recunoască procedurile. Chiar în cazul nefericit al unei mobilizări există reguli foarte clare de protecție a populației, a celor care nu făcut stagiul militar, care au probleme medicale. Nu te ia nimeni cu arcanul și să te pună pe front”, a spus ministrul.

M-am gândit la ce le folosește unora care, de exemplu, au falsificat documente ale Ministerului Apărării Naționale cu mobilizarea. Am înțeles, unii au făcut glume cu colegii, dar este o glumă proastă, pentru că pe internet s-a produs o avalanșă de reacții, oamenii s-au speriat și au început să facă cozi la pașapoarte. Apoi, oamenii trebuie să recunoască procedurile. Chiar în cazul nefericit al unei mobilizări, există reguli foarte clare de protecție a populației, a celor care nu făcut stagiul militar, care au probleme medicale. Nu te ia nimeni cu arcanul și să te pună pe front. Războiul este organizat, este una dintre cele mai organizate activități, din nefericire. Nu este așa, la voința unor oameni de a aduna într-o oaste populară și a face tot felul de lucruri. Din această perspectivă, noi încercăm să comunicăm cât mai exact, pe toate canalele și cel mai bun sfat este să îi sprijinim pe oameni să caute informații oficiale sau surse care citează surse oficiale. Asta este foarte important. Alternativa nu este cenzura, alternativa la aceste posibile elemente de panică în rândul populației este responsabilitatea, autoreglementarea. Presa trebuie să se autoreglementeze. Jurnaliștii, până la urmă, vizează nu doar un profit sau o afacere bună, ci și credibilitatea, să facă o funcție socială de informare. Eu cred că orice jurnalist își dorește asta în primul rând. Chiar dacă unii eșuează la un moment dat căutând senzațional, scandalul. Dincolo de asta, oamenii care sunt jurnaliști de vocație au ceva din dorința de a face ceva pentru ceilalți, de a fi utili, de a ajuta”, a declarat Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale.

Amintim că serviciul militar obligatoriu în România a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005. Potrivit legii 395/2005, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă. Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii. Ca atare, reluarea încorporărilor se poate face doar în situația decretării uneia dintre cele trei stări menționate mai sus.

Vasile Dîncu a declarat că proiectul de lege apărut în spaţiul public privind situaţia de criză şi pregătirea unei rezerve generale în caz de război, în care să fie cuprinşi bărbaţii români între 18 şi 60 de ani, a fost retras din Guvern cu o săptămână înainte să apară în presă și a fost rezultatul unor propuneri venite de la mai multe instituții publice. Ministrul a precizat, însă că se pregăteşte un pachet de trei legi extrem de importante pentru România. „E un pachet de 3 legi ce ține de securitatea cibernetică, legea siguranței și securității naționale și o lege care privește rezervele de stat și mobilizarea populației pentru situații de criză”, a explicat ministrul.

Era vorba despre o încercare de a face o lege intermediară până când va fi aprobat pachetul de legi privind securitatea națională. E un pachet de 3 legi ce ține de securitatea cibernetică, legea siguranței și securității naționale și o lege care privește rezervele de stat și mobilizarea populației pentru situații de criză. S-au învechit legile noastre, unele sunt dinainte de a fi membri în NATO, iar asta înseamnă proceduri de decizie care trebuie să aibă un izvor într-o lege care se schimbă. Pentru această perioadă – când starea de alertă dispare – s-a încercat o perioadă în care să vedem și condițiile acestea de criză din zonă, să se facă un proiect de ordonanță. La acest proiect au participat toate instituțiile, fiecare a pus ce a crezut, însă este un proiect care a fost retras din Guvern cu o săptămână înainte să apară în presă. A fost doar o propunere. Erau anumite fraze sau măsuri luate dintr-o lege și puse în această lege compozit, care nu aveau, însă, și o justificare în spate. De exemplu, cum a fost prevederea cu 18-60 de ani, nu există acest lucru. Noi vom lansa proiectul de lege foarte repede. Pachetul cu cele 3 legi este gata de vreun an de zile, dar întotdeauna au mai apărut update-uri, apar lucruri noi pe care nu le puteam intui. Au venit mai multe instituții, s-au mai schimbat lucrurile și cred că este finalizat, acum lucrăm la ultimele detalii iar într-o săptămână, două îl vom pune în transparență și vom începe traseul parlamentar. Nu vrem să facem o OUG pe asta, vrem să fie transparență, oamenii să vadă și să dezbată. Ar trebui, totuși, să ne mișcăm mai repede pentru că suntem în această situație, avem război la graniță”, a declarat Vasile Dîncu, la Puterea Știrilor.

Amintim că în media au apărut referiri la un draft de act normativ potrivit căruia CSAT poate să impună situaţia de criză, la propunerea ministrului Apărării Naţionale. Una dintre prevederi se referea la faptul că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toţi bărbaţii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani. De asemenea, potrivit unei alte prevederi, cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare ar fi fost cei care îndeplineau serviciul militar activ sau sunt în rezervă, cei încorporabili, între 20 şi 35 de ani, precum şi bărbaţii cu vârste cuprinse între 35 şi 63 de ani.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.