DILEALA SEXUALĂ intră în politica națională! Departamentul de Stat al SUA îl face PRAF pe „susținutul de SERVICII”, Cîțu; după ce i-a „tras-o” și lui IOHANNIS! „Poliţia Română a lansat registrul prădătorilor sexuali!” „Ne bazăm pe Biserica Ortodoxă, care pe banii noștri face niște centre pentru victimele din străinătate…”

România nu îndeplineşte standardele minime în vederea unei eliminări a traficului de persoane, însă depune eforturi „semnificative” în acest sens, se arată în raportul Departamentului de Stat American din 2021. Departamentul citează între aceste eforturi investigarea unui număr mai mare de cazuri de trafic de persoane, condamnarea mai multor traficanţi de persoane şi înfiinţarea unei unităţi de şapte procurori în vederea anchetării unor dosare de acest fel. Guvernul român a adoptat reglementări cu privire la norme minime pe care să le respecte prestatori de servicii agreaţi în ajutarea copiilor victime ale traficului de persoane şi a semnat acorduri de cooperare. Și Biserica Română ,care pune baza unui proiect comun în vederea construirii unui centru pentru victime repatriate din străinătate, notează Departamentul de Stat... Însă Executivul de la Bucureşti „nu şi-a consolidat eforturile per ansamblu faţă de perioada raportată precedent, chiar dacă luăm în calcul impactul pandemiei covid-19 asupra capacităţii sale de a lupta împotriva traficului de persoane”, critică Washingtonul:

O presupusă complicitate în infracţiuni de trafic de persoane a continuat să existe, mai ales prin exploatarea de către oficiali a unor copii care se aflau în grija unor case sau centre de plasament administrate de Guvern”, acuză Departamentul de Stat. Washingtonul reproşează aurtorităţilor de la Bucureşti faptul că „au identiticat mai puţine victime ale traficului de persoane, nu au căutat în mod suficient indicii ale traficului şi nu au identificat victime în populaţiile vulnerabile, precum solicitanţi de azil, lucrători sexuali sau copii plasaţi în instituţii guvernamentale”.

Guvernul român „nu a alocat fonduri suficiente serviciilor de asistenţă şi protecţie, privând majoritatea victimelor de servicii”, un lucru susceptibil de o „retraumatizare” şi de o expunere la „riscul retraficării” acestor victime. Departamentul de Stat laudă însă faptul că Guvernul român a alocat resurse suficiente în vederea întocmirii unui plan care, în cazul în care este implementat, „ar constitui un efort semnificativ în vederea îndeplinirii standardelor minime”. Din acest motiv, „România a obţinut o derogare de la Legea protecţiei victimelor traficului de persoane (Trafficking Victims Protection Act)” şi nu fost declasată la nivelul inferior. Astfel, „România rămâne pe lista de supraveghere de nivelul 2 al treilea an la rând”, conchide Departamentul de Stat. Washingtonul face în acest raport 13 recomandări „prioritare” Bucureştiului. Departamentul de Stat recomandă astfel o identificare „proactivă” a victimelor traficului de persoane, mai ales în rândul populaţiilor vulnerabile – solicitanţi de azil, lucrători sexuali şi copii plasaţi în instituţii de stat -, printr-o consoidare a formării poliţiştilor şi a inspectorilor muncii în vederea uneirecunoaşteri a unor indicii ale exploatării acestora. Washingtonul recomandă de asemenea, o anchetare şi inculpare „viguroase” ale cazurilor şi pedepsirea traficanţilor de persoane -„inclusiv a oficialilor complici” – la pedepse „semnificative”. El recomandă, în al treilea rând o creştere „semnificativă” a calităţii şi accesibilităţii serviciilor destinate victimelor, atât adulţi, cât şi copii, inclusiv prin formarea unor agenţi locali din protecţia copilului care lucrează cu victime şi să le aloce resursele necesare – finanţarea.

Departamentul de Stat recomandă o „modificare a legislaţiei care să permită o susţinere financiară a ONG-urilor care oferă servicii victimelor şi crearea unui ”mecanism oficial de administrarea fondurilor”. El recomandă, de asemenea, o amplificare a unor eforturi în vederea formării unor funcţionari implicaţi în proceduri judiciare – mai ales judecători – care lucrează la cazuri de trafic de persoane şi cu victime ale acestui trafic, în vederea sensibilizăriifaţă de subiect şi înţelegerea formelor traficului de persoane

Washingtonul recomandă totodată o „creştere a numărului poliţiştilor care investighează infracţiuni privind traficul de persoane şi a anchetatorilor financiari specializaţi” în cazuri de trafic de persoane. El îndeamnă la o consolidare a aplicării legislaţiei privind munca copiilor în zone rurale şi şi acolo unde serviciile de protecţie socială nu au personal şi capacitatea de a aborda asemenea cazuri. Departamentul de Stat recomandă totdată „dezvoltarea unui sistem integrat de arhive publice şi baze de date guvernamentale care să le permită procurorillor să identifice şi să confişte activele traficanţilor”. El recomandă, de asemenea o consolidare „semnificativă” a formării oficialilor însărcinaţi cu aplicarea legii în lucrul cu victimele, colectarea de probe şi înţelegerea coerciţiei psihologice şi integrarea acestei înţelegeri a coerciţiei psihologice şi ale altor traume şiconsecinţe asupra victimelor în reacţia de ansamblu a Guvernului. Washingtonul recomandă de asemenea „sancţionarea agenţiilor de recrutare cu privire la practici care contribuie la traficul de persoane, precum perceperea unor taxe de recrutare de la muncitori”. El recomandă totodată o creştere a calităţii psihologice şi o îmbunătăţire a accesului la asistenţă medicală a victimelor, asigurarea unei consilieri juridice şi protecţie în sala de judecată a victimelor şi revizuirea mecanismului de restituire în vederea unei reduceri a cheltuielilor de judecată şi unor eforturi de garantare a faptului că victmele primesc despăgubiri.

Traficul de persoane şi exploatarea trebuie combătute în România, fiind nevoie de un efort integrat din partea tuturor instituţiilor, pentru a ne asigura că nicio persoană vulnerabilă nu mai devine victimă, afirmă premierul Florin Cîţu, după ce Raportul Departamentului de Stat american privind Traficul de persoane pe 2021 a menţinut România pe lsta de supraveghere de nivel 2.

„Problema traficului de persoane este o prioritate pentru Guvern. Avem soluţii pe care le vom urmări şi coordona integrat de la nivelul Cancelariei. Mă voi asigura că sincopele existente sunt rezolvate în cel mai scurt timp şi eficient mod. Vreau să le transmit tuturor românilor, dar şi specialiştilor, că nicio suspiciune de exploatare nu trebuie ignorată şi trebuie tratată cu maximă seriozitate. Traficul de persoane şi exploatarea trebuie combătute în România. Este nevoie de un efort integrat din partea tuturor instituţiilor. Trebuie să ne asigurăm că nicio persoană vulnerabilă nu mai devine victimă”, afirmă prim-ministrul, ca reacţie la Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021 lansat joi de Departamentul de Stat al SUA. Conform lui Cîţu, după eforturile Guvernului de anul precedent, alături de societatea civilă, România rămâne pe Tier 2 Watch List, adică se menţine pe lista de supraveghere la nivel 2.

Poliţia Română a operaţionalizat Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

Registrul se constituie ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale.

În Registru se ţine evidenţa următoarelor persoane:

* persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracţiunile anterior enumerate, de către organele române competente;

* persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din celelalte state membre şi a autorităţilor competente din statele terţe, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de acest fel;

* persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state cu privire la săvârşirea unei infracţiuni dintre cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal. Certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea”, arată sursa citată, potrivit Agerpres.

Persoanele fizice interesate pot obţine propriul certificat de integritate comportamentală în aceleaşi condiţii în care se poate obţine certificatul de cazier judiciar, respectiv în baza unei cereri-tip, cu datele cu caracter personal completate şi motivată, depusă personal la orice unitate sau subunitate de poliţie în care funcţionează ghişeu de eliberare a certificatelor de cazier judiciar. Solicitanţii vor putea depune cererea-tip completată în prealabil sau vor putea opta pentru tipărirea acesteia din sistemul informatic, de către personalul de la ghişeu, caz în care le va reveni doar obligaţia semnării documentului. Certificatul de integritate comportamentală se poate solicita şi de către avocatul persoanei fizice, în baza împuternicirii avocaţiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 sau de către un alt împuternicit, pe baza unei procuri autentificate de către un notar public.

Certificatul de integritate comportamentală se eliberează în termen de cel mult 3 zile de la data solicitării şi este valabil 6 luni de la data eliberării.

Certificatul de integritate comportamentală nu substituie certificatul de cazier judiciar, cele două documente având conţinut diferit. În certificatul de cazier judiciar se înscriu hotărârile judecătoreşti rămase definitive care produc efecte juridice, în timp ce în certificatul de integritate comportamentală se înscriu datele disponibile cu privire la săvârşirea infracţiunilor indicate de lege”, precizează IGPR.

Copia de pe Registru este documentul eliberat autorităţilor române competente, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la persoanele verificate. Organele de urmărire penală sau instanţele de judecată, precum şi instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi justiţie pot obţine copie de pe Registru în aceleaşi condiţii în care pot obţine copie de pe cazierul judiciar, respectiv în baza unei cereri care conţine datele cu caracter personal ale persoanei verificate şi care se adresează unităţii de poliţie în a cărei rază administrativ-teritorială s-a născut persoana fizică sau Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cazul persoanelor născute în străinătate. Atât în certificatul de integritate comportamentală, cât şi în copia de pe Registru se înscriu toate datele existente în Registru cu privire la persoana în cauză.

Subliniem faptul că, atât cererea pentru obţinerea certificatului de integritate comportamentală, cât şi cea pentru obţinerea copiei de pe Registru trebuie să respecte formatul stabilit prin Hotărârea nr. 127/2020, pentru stabilirea modelelor formularelor-tip folosite în activitatea privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor”, mai precizează IGPR.

În scopul prevăzut de Legea nr. 118/2019, persoana înscrisă în Registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum şi prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, fără consimţământul acesteia. Prevederile se aplică şi persoanelor de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor din statele membre ale Uniunii Europene sau terţe, precum şi persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente, cu privire la săvârşirea unei infracţiuni din cele enumerate şi cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia de a se prezenta periodic la organele de poliţie, pe raza cărora domiciliază sau îşi au reşedinţa, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informaţii relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfăşoară, mijloacele de existenţă, persoanele minore, în vârstă, cu dizabilităţi sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct şi sistematic, unităţile de învăţământ şcolar sau preşcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă, adresa unde locuiesc şi modalitatea de comunicare cu organele de poliţie.

Persoanele înscrise în Registru au obligaţia:

* de a anunţa, în prealabil, organul de poliţie pe raza căruia locuiesc în cazul intenţiei efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinaţie, scopul deplasării, perioada de deplasare şi mijlocul de transport folosit;

* de a se prezenta la organul de poliţie pe raza căruia îşi stabilesc locuinţa, pentru a comunica despre aceasta şi a fi luate în evidenţă, în termen de cel mult 3 zile.

Nerespectarea obligaţiilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă!

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *