Criza carburanților nu mai este doar o problemă de preț la pompă. A devenit, oficial, și o criză politică, administrativă și de credibilitate guvernamentală. În timp ce Executivul încearcă să adopte în regim de urgență o ordonanță pentru plafonarea prețurilor și combaterea speculei, sindicatele refuză să mai participe la ceea ce numesc un „simulacru de dialog social”, iar Consiliul Economic și Social a dat un aviz covârșitor negativ proiectului.
Cu alte cuvinte, Guvernul încearcă să stingă incendiul din piața carburanților, dar o face într-un climat de neîncredere totală, cu partenerii sociali ieșiți din joc și cu propriul mecanism de consultare compromis. Momentul de ruptură a venit în ziua convocării Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Marile confederații sindicale au anunțat că nu participă, acuzând Guvernul că nu respectă nici spiritul, nici regulile dialogului social. Potrivit acestora, Executivul nu a convocat partenerii sociali la începutul crizei generate de conflictul din Iran, atunci când ar fi trebuit să ceară propuneri pentru protejarea populației și a companiilor. În schimb, sindicatele spun că au fost chemate târziu, formal și fără timp real pentru analiză. Convocarea a fost transmisă marți seara, la ora 19.00, pentru o reuniune programată miercuri la ora 11.00, pe un document amplu și cu miză economică majoră. Pentru sindicate, acest calendar nu indică o consultare autentică, ci doar dorința Guvernului de a bifa procedural o etapă obligatorie. Mesajul lor a fost direct: nu vor intra într-un „simulacru de dialog social”.
După o întâlnire la Parlament cu liderii principalelor confederații sindicale, Sorin Grindeanu a confirmat public ceea ce sindicatele reclamau deja: principala nemulțumire este lipsa dialogului real cu premierul Ilie Bolojan. Liderul PSD a transmis că discuțiile purtate până acum la nivel guvernamental au fost, în percepția sindicatelor, pur formale și că propunerile venite din partea acestora nu au fost luate în calcul. Tot Grindeanu a anunțat că PSD va încerca să instituie un mecanism de consultare periodică, prin care revendicările sindicatelor să fie susținute în Coaliție. Declarația este importantă nu doar prin conținut, ci și prin context. Ea arată că fisurile nu mai sunt doar între Guvern și sindicate, ci și în interiorul majorității, unde PSD încearcă să se poziționeze ca intermediar între nemulțumirea socială și rigiditatea Executivului.
Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, critică proiectul de ordonanță privind limitarea impactului creșterii prețurilor la carburanți, pe care îl consideră insuficient și deconectat de la realitățile economice. Liderul sindical propune, în schimb, reducerea TVA și a accizelor pentru a tempera scumpirile.
„Soluţiile pe care le-au antamat în proiectul de ordonanţă, în opinia noastră, şi am comunicat preşedintelui Sorin Grindeanu, sunt nişte soluţii subţiri, care nu ţin cont de realităţile economice şi sociale. Marele câştigător în momentul de faţă, pe cifre, pentru care am făcut aseară o evaluare, rămâne indiscutabil Guvernul României şi noi suntem pregătiţi, dacă premierul va dori să mai aibă acea reuniune de Consiliu Naţional Tripartit să discutăm mai multe variante de lucru care să ţină cont şi de reducerea accizelor, de reducerea TVA şi de alte elemente care ar trebui discutate în regim de urgenţă şi despre care, din nou, nu vorbeşte nimeni. Evident că fără să afecteze veniturile bugetului de stat”, a spus Costin la Palatul Parlamentului.
El a explicat ce sume suplimentare câştigă Guvernul în urma creşterii preţului la combustibil şi a dat mai multe exemple de variante care ar putea fi implementate: „De când au făcut proiecţiile pe buget, cu care au intrat şi în Parlament, ei câştigă suplimentar pe fiecare litru de motorină 0,359 lei, 0,36 de lei pe fiecare litru vândut, iar la benzină câştigă 0,26 pe fiecare litru vândut. Deci, aici s-ar putea opera o reducere de TVA, care ar duce până una-alta la un efect neutral în ceea ce priveşte veniturile bugetare, să nu le punem în pericol, dar nu ar mai creşte preţul cu amănuntul. Sunt soluţii combinate. Putem să discutăm şi de accize, putem să discutăm şi de TVA. Spre exemplu, ar putea să reducă TVA astăzi de la 21 la 16 pe carburanţi”, a adăugat preşedintele BNS.
Dumitru Costin a mai spus că i-a reproşat lui Grindeanu faptul că se fac întâlniri cu ministrul Energiei, care este membru al PSD, la care sindicatele nu sunt invitate: „I-am reproşat cumva domnului preşedinte Grindeanu. Spre exemplu, am aflat în dimineaţa acestei zile că duminică, timp de patru ore, mediul de afaceri a avut discuţii şi consultări cu ministrul Energiei. Şi am spus – îi era greu ministrului Energiei, care e al vostru, să pună pe cineva să ne invite la discuţie, pentru că avem şi noi nişte puncte de vedere care vizează salariaţii din ţara asta şi majoritatea populaţiei. Reprezentăm până una-alta lucrătorii, indiferent că sunt sindicalizaţi sau nu”, a afirmat liderul sindical.
Deși au boicotat reuniunea oficială, confederațiile sindicale au transmis Guvernului un set clar de măsuri. Printre cele mai importante:
repornirea capacităților Complexului Energetic Oltenia;
posibilitatea ca marii consumatori industriali să contracteze direct energia de la producători;
stoparea exportului de combustibil și gaze în contextul regional instabil;
reducerea TVA și a accizelor la combustibili.
Aceste propuneri arată că sindicatele nu contestă doar forma dialogului, ci și fondul intervenției guvernamentale. Ele consideră că măsurile discutate până acum sunt insuficiente și întârziate. Sub presiunea tensiunilor și a discuțiilor cu partenerii sociali, Guvernul a amânat adoptarea ordonanței privind criza carburanților. Ministerul Finanțelor a lucrat la o variantă modificată, diferită de forma trimisă inițial pe circuitul de avizare. Această schimbare de ultim moment spune mult despre fragilitatea construcției guvernamentale. Dacă un act normativ cu impact major este rescris chiar în ziua consultărilor, înseamnă fie că proiectul inițial a fost insuficient fundamentat, fie că Executivul a subestimat amploarea opoziției.Proiectul prevedea, între altele:
declararea unei situații de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere pentru 6 luni;
limitarea adaosului comercial la benzină și motorină la maximum 50% din media practicată în 2025;
restricționarea exporturilor și livrărilor intracomunitare de benzină și motorină fără acord prealabil;
sancțiuni severe pentru încălcarea regulilor, inclusiv amenzi între 5% și 10% din cifra de afaceri;
derogări privind conținutul de biocarburant, pentru a evita blocaje în aprovizionare.
Pe hârtie, măsurile par dure și extinse. În practică însă, tocmai amploarea lor a ridicat semne de întrebare privind aplicabilitatea, impactul fiscal și efectele secundare asupra pieței. Lovitura cea mai grea pentru Guvern a venit din partea Consiliului Economic și Social. Proiectul de ordonanță a primit aviz nefavorabil, cu 34 de voturi împotrivă și un singur vot favorabil. Chiar dacă avizul CES este consultativ, semnalul politic și instituțional este devastator. Când aproape întregul organism care ar trebui să reflecte vocea partenerilor sociali respinge proiectul, problema nu mai este doar una de nuanță tehnică. Devine o problemă de legitimitate. Mai grav este că respingerea vine exact în momentul în care Guvernul invocă urgența și necesitatea intervenției rapide. Cu cât Executivul insistă mai mult pe ideea de urgență, cu atât devine mai vizibil faptul că nu a reușit să construiască un minim consens în jurul soluției propuse.
Fondul problemei rămâne grav: conflictul din Orientul Mijlociu a împins în sus cotațiile internaționale, România depinde masiv de importuri de țiței, iar scumpirea carburanților riscă să alimenteze un nou val inflaționist.Însă peste această criză obiectivă s-a suprapus o altă criză, una produsă intern: incapacitatea Guvernului de a construi dialog, predictibilitate și încredere. În loc să apară ca un centru de coordonare lucid într-un moment de presiune economică, Executivul a ajuns să fie acuzat că improvizează, convoacă formal, modifică proiecte din mers și cere încredere după ce a golit de conținut consultarea socială.
Criza carburanților a scos la suprafață mai mult decât vulnerabilitatea energetică a României. A scos la suprafață și vulnerabilitatea politică a Guvernului Bolojan. Când sindicatele refuză masa dialogului, când PSD reclamă lipsa consultării reale, iar CES respinge aproape în unanimitate ordonanța, problema nu mai este doar prețul benzinei și motorinei. Problema devine una de guvernare. Iar într-o perioadă în care populația și economia cer soluții rapide, coerente și credibile, impresia dominantă este că statul nu doar că întârzie, ci că nici măcar nu mai reușește să vorbească serios cu cei pe care pretinde că îi consultă.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google