Situația reală a Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța este departe de imaginea distorsionată prezentată astăzi de președintele Consiliului Județean, Florin Mitroi, care, într-o încercare de justificare a unor posibile reduceri de personal și restructurări, a invocat comparații false și a omis cu bună știință contextul local și profesional. Datele comparative, ușor de verificat, demontează retorica populistă și scot la iveală o realitate administrativă mult mai complexă.
„Eu zic că dacă vom ajunge să reglăm cu cei de la Bibliotecă și acolo, care nu s-a finalizat (controlul – n.r.) în faza respectivă, am lăsat să vedem ce se întâmplă, nu mai este problemă să… 10%. Și reducem pentru că acolo se intră, dacă nu mă înșel, 11 persoane pe zi și putem da exemplu în raportul pe care mi l-au făcut, nu s-a terminat, dar discut și de asta, Biblioteca de la Alba Iulia, care… ne uităm și vedem cum arată Biblioteca de la Alba Iulia și cum funcționează, au 31 de salariați, deci nu cred că vom avea probleme”, a declarat Mitroi.
Biblioteca Județeană Constanța are 61 de angajați și deservește o populație de peste 263.000 de locuitori, într-un oraș universitar cu două mari instituții de învățământ superior și două mai mici (Spiru Haret și Andrei Șaguna). Structura de personal este una adaptată complexității serviciilor oferite: 56 de posturi de execuție (dezvoltare, prelucrare, comunicare colecții, IT, contabilitate, administrativ) și doar 5 funcții de conducere. Acest lucru reflectă realitatea unui oraș mare, cu cerințe ridicate și o diversitate de servicii culturale, educaționale și comunitare. Prin comparație, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba Iulia are doar 33 de angajați și deservește o populație de patru ori mai mică (64.222 locuitori), într-un oraș fără universitate majoră, cu o dinamică socială și culturală incomparabil mai redusă. În plus, Alba Iulia a beneficiat de fonduri substanțiale pentru modernizare, dezvoltare și upgrade-uri de servicii, în timp ce la Constanța vorbim de ani de subfinanțare. De asemenea, în Alba Iulia, fondurile pentru modernizare și dezvoltare au fost substanțial mai mari, ceea ce a permis investiții constante în servicii și infrastructură, lucru care nu se reflectă încă la Constanța.
Florin Mitroi invocă o reducere de „10%” din personal, dar ignoră matematica elementară: 10% din 61 înseamnă 6 angajați, nu 11 (care ar reprezenta aproape 18%). Mai mult, Mitroi afirmă că biblioteca ar avea doar 11 vizitatori pe zi, o cifră neverificată, neverosimilă și care nu reflectă nici traficul fizic, nici activitatea online, nici proiectele educaționale, nici colaborările cu școlile și universitățile constănțene. Este o abordare periculoasă să reduci activitatea unei biblioteci la numărul de persoane care intră zilnic pe ușă, ignorând faptul că bibliotecile moderne oferă servicii digitale, organizează evenimente, sprijină cercetarea, educația și incluziunea socială, și sunt parteneri activi ai comunității.
Spre deosebire de Alba Iulia, Constanța este un oraș universitar, port la Marea Neagră, cu o dinamică socială, economică și culturală incomparabil mai complexă. Biblioteca Județeană trebuie să răspundă nevoilor unui public divers, de la studenți, profesori și cercetători, până la elevi, pensionari, turiști și persoane vulnerabile. Activitatea sa nu se poate evalua exclusiv în termeni de „câți intră pe zi”, ci prin impactul său educațional, cultural și social asupra întregii comunități. Declarațiile lui Mitroi nu doar că dezinformează, ci pun în pericol însăși existența și dezvoltarea unei instituții fundamentale pentru Constanța. În loc să susțină modernizarea, digitalizarea și diversificarea serviciilor bibliotecii, președintele CJC recurge la comparații superficiale și la un discurs populist, menit să justifice eventuale reduceri de personal și buget. Într-un oraș mult mai puțin corupt decât Constanța, cum este Alba Iulia, biblioteca a beneficiat constant de fonduri pentru modernizare și dezvoltare. La Constanța, după ani de stagnare, biblioteca abia face pași spre upgrade-uri și servicii moderne. A cere reducerea personalului, în acest context, echivalează cu a condamna biblioteca la irelevanță și subfinanțare cronică.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google