Dezbatere „Dobrogea, de la Imperiul otoman la Regatul României”, la Muzeul de Istorie. Decanul Facultății de Istorie de la „Ovidius” s-a făcut de râs la o conferință științifică

Yunus Emre Enstitüsü Constanța a organizat, luni, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța o conferință intitulată „DOBROGEA, de la Imperiul Otoman la Regatul României. Administrație, percepții și relații bilaterale (1878-1918)”.

În cadrul conferinței au luat cuvântul trei profesori universitari, iar cuvântul de deschidere a fost dat de directorul Institutului Yunus Emre, Seher Korucu și de consulul general al Republicii Turcia la Constanța, Excelența Sa Sulhi Turan.

„Sunt de 6-7 luni în municipiul Constanța, în tot acest timp am participat la diverse eveniment care au avut ca subiect trecerea Dobrogei de la Imperiul otoman la Regatul României. Consider că aceste evenimente au fost foarte benefice, aici fiind prezentă și moștenirea otomană. Mă bucur că mă aflu aici, pentru a participa la acest eveniment, care își va aduce contribuția în istoria Dobrogei. Dorim ca aceste evenimente să continue și pe viitor”, a spus consulul Sulhi Turan.

sulhi turan

Consulul general al Republicii Turcia la Constanța, dl. Sulhi Turan

CITEȘTE ȘI:

Primul dintre vorbitori, dr. Metin Omer, cercetător științific III la Institutul de Știință, Cultură și Spiritualitate „Ovidius”, Universitatea „Ovidius” din Constanța, a arătat faptul că, după războiul ruso-turc din 1877-1878, în urma căruia România și-a obținut independența, populația musulmană din Dobrogea a înregistrat o scădere numerică semnificativă, în ciuda eforturilor statului român de a integra provincia prin măsuri graduale, de tranziție și care să nu provoace turbulențe sociale.

„Chiar dacă după semnarea Păcii o parte a populației s-a întors, numărul tătarilor și turcilor a înregistrat un declin continuu. Astfel, în 1990, căpitanul M.D. Ionescu preciza că în Dobrogea mai rămăseseră 28.320 tătari și 12.307 turci. Intrarea teritoriului dintre Dunăre și mare între granițele românești punea casa politică de la București într-o situație nouă. Era prima dată când România avea între granițele sale o comunitate musulmană. Din acest motiv, autoritățile centrale au fost nevoite să gândească o strategie pentru a integra acest teritoriu multietnic și, mai ales, populația musulmană de turci și tătari, puternic legată de Imperiul otoman. Astfel, am putea identifica două faze ale acestei integrări. Prima este una de acomodare, în care autoritățile centrale au adoptat măsuri pas cu pas pentru a nu destabiliza situația și au încercat treptat să adapteze instituțional și administrativ Dobrogea de nord la sistemul din restul țării. Această perioadă s-a încheiat odată cu adoptarea la 9 martie 1880 a legii pentru organizarea Dobrogei, cunoscută și drept Constituția Dobrogei. A doua etapă este caracterizată de adoptarea unor măsuri legislative economice și culturale, în urma cărora provincia s-a românizat. (…) Ținând cont de prevederile Tratatului de la Berlin, observațiile Imperiului otoman pe plan extern și de propriile interese pe plan intern, autoritățile de la București au luat o serie de măsuri în decursul a câțiva ani pentru a integra Dobrogea, o serie de inițiative legislative, activități culturale și măsuri economice. Inițiativele legislative au urmărit să faciliteze trecerea de la un sistem organizațional specific otoman la cel românesc. De asemenea, autoritățile au urmărit evitarea creării unor probleme sociale”, a spus dr. Metin Omer.

dr metin omer
Dr. Metin Omer

CITEȘTE ȘI:

„Soldații musulmani au putut să îndeplinească serviciul militar în divizii separate, purtând fesuri”

Dr. Cezmi Karasu predă la Universitatea Osmangazi din Eskişehir, Facultatea de Istorie, din 1994 și, între anii 2000-2001 a fost director adjunct fondator la Colegiul Pedagogic Kemal Ataturk din cadrul Universității „Ovidius”.

„Putem spune că partea administrativă a lucrurilor a fost realizată fără probleme. Numele localităților au început să fie traduse în limba română începând cu anul 1920. (…) În 1880, titlurile de proprietate otomane ale dobrogenilor au fost transformate în titluri de proprietate românești. Majoritatea țăranilor erau în pericol de a-și pierde terenurile, deoarece nu aveau acte de proprietate. În 1882 cei care au dovedit cu martori că au folosit terenurile mult timp au primit un act de proprietate pentru acestea. Cu toate acestea, mulți dintre țărani nu au putut beneficia de acest drept pentru că nu au folosit același teren o perioadă îndelungată. (…) Din 1878, dobrogenii au fost scutiți de la serviciul militar timp de 10 ani. Apoi s-a decis ca aceștia să își îndeplinească serviciul militar ca și dorobanți. Soldații musulmani au putut să îndeplinească serviciul militar în divizii separate, purtând fesuri, iar mâncarea lor era pregătită în cazane separate. (…) Guvernul român a lăsat la voința comunității musulmane chestiunile legate de religie, cultură și școală primară. Până la Al Doilea Război Mondial, comunitatea musulmană a întreprins aceste chestiuni prin intermediul asociațiilor islamice “Cemiyet-i İslamiye”. În principiu, dobrogenii au putut participa la viața politică a României după Primul Război Mondial. Turcii și tătarii musulmani au putut intra în Parlamentul României ca membri ai altor partide. Personalități de seamă precum Ibrahim Temo și Selim Abdülhakim au reprezentat Dobrogea ca senatori”, a spus dr. Cezmi Karasu.

dr. Cezmi Karasu
Dr. Cezmi Karasu

Plopeanu, total pe lângă subiect, a plictisit audiența și a făcut țăndări istoria: „Germanii au vrut să facă pod peste Cernavodă”

Conferința organizată de Yunus Emre Enstitüsü s-ar fi menținut în limitele intelectuale dacă nu ar fi existat ultimul vorbitor, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius”, dr. Emanuel Plopeanu.

Decanul a avut o intervenție în afara subiectului conferinței, întrebându-se… de unde știau niște ziare din orășele mici americane despre Dobrogea, în Primul Război Mondial. Într-o aproximativă limbă română, dr. Emanuel Plopeanu a spus că, în acest sens, nu a existat un efort de propagandă românească în SUA, dar a existat…

„Localități minore ca și populație, interesant este faptul că nu putem aprecia și nu știu dacă am putea face vreodată cine este sau ce a generat aceste articole, anume dacă sunt parte a unui efort de propagandă, noi știm o misiune românească de propagandă că a ajuns în SUA abia în 1917, condusă de Vasile Stoica, care s-a ocupat efectiv de propaganda obiectivelor românești pentru spațiul american sau dacă sunt rezultatul unor eforturi ale comunității românești. Articolele apărute în presa din două localități nu sunt semnate, nu fac referire la alte surse, dar ce este interesant este că ele sunt identice și probabil că sunt și mai multe dar nu au fost identificate până acum. De asemenea, ele reiau parțial referire la Dobrogea dintr-un buletin al Societății Naționale de Geografie, fără să evidențieze și data acestui material și este și un citat cu descrierea Dobrogei, în care se vorbește despre o provincie totală (sic!) infertilă, mlăștinoasă, fără un potențial natural deosebit, care a fost cedat României în 1878, iar România a fost forțată să cedeze sudul Basarabiei, știm foarte bine contextul în care s-a negociat la Tratatul de la San Stefano și Berlin. Însă, articolul continuă cu o descriere a progresului provinciei după 1878 și aici sigur că accentul cade pe succesul acestui progres în cadrul statului român ceea ce ne face să credem că este implicat și un anumit efort românesc, nu putem spune cu exactitate din ce surse”, a spus dr. Plopeanu.

Mai departe, decanul Facultății de Istorie a plonjat într-o prezentare fără sens, susținând că germanii au vrut să se saboteze singuri ca să facă… un pod peste Cernavodă!

„În momentul de față știm că nu exista la acel moment nici măcar în zonă un corespondent de război, nici măcar în spațiul anglo-saxon și nu putem spune dacă este o situație reală sau este pur și simplu o poveste inventată, ceea ce am putea numi astăzi un fake news, pentru a crește tirajul ziarului. Interesant este faptul că în această poveste un ofițer german care asigura partea de genistică dă o soluție pentru a se afirma. Soluția este lichidarea ultimei rezistențe germane de la Cernavodă și conform acestei povestiri declanșează o operațiune subterană prin conductele de canalizare ale orașului, sigur că aceasta se încheie dezastruos pentru soldații germani care au ales această cale, dar atacul terestru duce la lichidarea acestei rezistențe. Ulterior, sigur că povestea se încheie cu satisfacția ofițerului german față de acest succes și că urmează să fie apreciat de către forurile superioare, el urmând să se ocupe de refacerea podului avariat peste Cernavodă!”, a mai spus dr. Plopeanu.

dr. emanuel plopeanu
Dr. Emanuel Plopeanu

CITEȘTE ȘI:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.