Desființarea SIIJ, APROBATĂ de Guvern. Ciucă: „Un obiectiv asumat în cadrul MCV”

Guvernul a aprobat luni desființarea SIIJ. Cauzele și posturile vor fi preluate de alte instituții, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Potrivit purtătorului de cuvânt, cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul SIIJ se vor transmite pe cale administrativă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție parchetelor competente care vor continua soluționarea acestora, urmând ca cele soluționate aflate în arhiva Secției să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, posturile aflate în schema de funcții și de personal a secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se preiau de Secția de urmărire penală și criminalistică începând cu data desființării secției, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat, în condițiile legii, pe perioada desfășurării activității în cadrul secției.

Dan Cărbunaru a mai arătat că în ceea ce privește competențele, acestea vor fi preluate de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și curtea militară de apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe.

„Parchetele de pe lângă curțile de apel pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală în situația în care, alături de magistrați, sunt cercetate și alte persoane, doar dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă, regula fiind disjungerea”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Premierul Ciucă mulțumește Ministerului Justiției pentru proiectul de lege privind desființarea SIIJ, dar și CSM, pentru avizul pozitiv acordat.

„Este un obiectiv din programul de guvernare, cât și un obiectiv în cadrul MCV. Aș vrea să mulțumesc tuturor celor care au fost implicați nemijlocit în elaborarea acestui proiect de lege, Ministerului Justiției și desigur CSM, pentru că au colaborat și iată astăzi putem să analizăm și să aprobăm acest proiect de lege care va fi înaintat parlamentului”, a declarat Ciucă, în deschiderea ședinței de guvern.

Pe agenda şedinţei Executivului de luni se află proiectul de lege al Ministerului Justiţiei, privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Şedinţa de Guvern a fost convocată luni dimineaţă şi se va desfăşura în sistem online. Pe 21 ianuarie, ministrul a prezentat proiectul de lege, arătând că preluarea competenţelor Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) va fi realizată de 42 de procurori, dintre care 12 vor fi în Bucureşti. Aceşti procurori vor fi desemnaţi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ a fost pus în dezbatere publică.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a fost întrebat despre activitatea predecesorului său, Stelian Ion de la USR, și s-a arătat de părere că acesta a greșit atunci când a resetat jocul „destul de radical” pe proiectul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiției fără să discute suficient în prealabil cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Justiția nu este un joc de copii, ci un joc cu o miză de țară, a atras atenția liberalul, duminică, la B1 TV. Întrebat cum a văzut madantul precedesorului său, liberalul a explicat: „E o întrebare surprinzătoare și sper să confirmați că e surprinzătoare. În general evit să mă pronunț pe mandatele predecesorilor și pentru faptul că știu cât e de dificilă poziția în Ministerul Justiției, e un post complex. Toate ministerele au complexitatea lor. Aici particularitatea e că trebuie să joci simultan în mai multe sfere ale statului, ale puterii de stat: executiv; legislativ, ești în Parlament, să susții proiecte, propui proiecte; puterea judecătorească, ești membru CSM; pe linia de siguranță națională, membru CSAT; agenda externă e complicată. Trebuie cumva să știi să îmbraci multe costume și să le schimbi rapid ca să intri în jocul fiecărei table de șah”.

„E și simplu, și complicat ce s-a întâmplat anul trecut. Premisele erau bune pentru că noi, în 2020, neavând majoritate, n-am trimis spre Parlament niciun instrument legislativ pregătit în minister, asta de comun acord cu membrii Guvernului, cu prim-ministrul, cu Președintele, cu partenerii europeni, chiar și cu liderii de grup parlamentar din toate partidele, adică toată lumea a fost de acord cumva că în 2020 trebuie să așteptăm alegerile, să vină un parlament care e proaspăt ales, legitimat prin vot și să își asume reforma justiției într-o configurație sau alta. Noi am pregătit instrumentele, legile justiției, proiect desființare SIIJ, pus chiar în dezbatere publică și trimis CSM la vremea respectivă, exact acum doi ani, în februarie 2020, deci era tabla așezată ca la biliard, bilele erau așezate în fața fiecărei cupe, trebuiau doar împinse acolo și mers mai departe”, a adăugat el.

Trendul era prestabilit, a explicat actualul ministru al Justiției.

„Nu avea nimeni pretenția și așteptarea ca instrumentele pregătite de noi să rămână în aceeași configurație complet, la virgulă, dar trendul era prestabilit și era discutat îndelung cu toată lumea despre care am menționat, inclusiv CSM. Sigur, dânșii nu s-au angajat formal că ne avizează sau nu un proiect de lege, respectiv SIIJ, dar cumva noi am pregătit terenul pentru o discuție constructivă acolo”, a spus Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu a precizat că a avut două-trei discuții cu Stelian Ion pe acest subiect.

„Ai tot dreptul ca ministru să resetezi dacă asta e viziunea, dacă ai în spate o coaliție care te susține, dacă ai vorbit cu toți partenerii, dacă nu ești de capul tău. Acesta nu e un joc de copii, cu jucăriile tale să te joci cum vrei tu. Este un joc cu o miză de țară, e adevărat. Chiar dacă n-am avea MCV, ar fi o miză de țară. Greșeala (lui Stelian Ion) cred că a fost să reseteze jocul destul de radical pe proiectul respectiv, fără să discute în prealabil cu CSM, sau, dacă a discutat, n-a discutat destul, nu știu exact”, a continuat ministrul.