Un proiect legislativ se află în circuitul avizărilor și aprobărilor în Parlamentul României, aducând modificări și completări semnificative la Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție. Inițiativa legislativă, care beneficiază de sprijinul deputatului constănțean Mădălin Făget, promite să marcheze un pas important în consolidarea mecanismelor de protecție pentru minori și familiile care se confruntă cu situații de violență domestică sau pericol iminent.
Proiectul legislativ introduce o serie de prevederi care extind și clarifică drepturile și responsabilitățile instituțiilor implicate în procesul de protecție. Una dintre cele mai importante modificări propuse se referă la stabilirea unui cadru mai clar pentru implementarea ordinelor de protecție în cazurile care implică minori, asigurând că măsurile de protecție sunt aplicate rapid și eficient. Conform noilor dispoziții propuse, în cazurile în care sunt implicați minori, instanța se va pronunța din oficiu asupra măsurilor prevăzute la articolul 12, alineatul 1, litera h, chiar în lipsa unei cereri exprese a părților. Acest lucru ar însemna că judecătorul ar avea obligația de a lua în considerare măsurile de protecție pentru minori în mod automat, indiferent dacă părinții sau reprezentanții legali ai copilului au solicitat explicit aceste măsuri:
Măsura este extrem de importantă pentru că ar pune protecția minorului în centrul procesului judiciar. Copiii care se află în situații de risc nu ar trebui să depindă de capacitatea părinților de a solicita protecție, ci ar trebui să beneficieze de intervenția activă a statului prin intermediul instituțiilor competente. Aceasta ar fi o schimbare paradigmatică în modul în care sistemul judiciar abordează protecția minorilor.Proiectul introduce, de asemenea, un nou articol, articolul 12^1, care se intitulează „Punerea în executare a măsurilor privind prestațiile minorului”. Conform acestei dispoziții propuse, măsurile prevăzute la articolul 12, alineatul 1, litera h, ar produce efecte de la data comunicării dintre instituția plătitoare competentă. Aceasta ar asigura că măsurile de protecție sunt puse în aplicare imediat după ce au fost comunicate instituțiilor relevante, fără întârzieri inutile.
Noile dispoziții propuse clarifică, de asemenea, rolul instituțiilor plătitoare competente în implementarea ordinelor de protecție. Acestea ar fi obligate să comunice între ele și cu agențiile pentru plăți și inspecție socială competente teritorial, în termene prevăzute de lege, pentru a asigura că măsurile de protecție sunt aplicate în mod coordonat și eficient. Această coordonare interinstituțională ar fi esențială pentru a evita lacunele în protecție și pentru a asigura că minorul beneficiază de o protecție cuprinzătoare.Proiectul mai prevede că instituțiile plătitoare ar opera redirectionarea prestațiilor în cel mult trei zile lucrătoare de la primirea comunicării. Plăți aferente perioadei ulterioare comunicării s-ar efectua exclusiv către părintele sau reprezentantul legal desemnat. Aceasta ar asigura că banii destinați minorului sunt direcționați către persoana care are responsabilitatea de a-i folosi în interesul copilului, nu către persoana care ar putea abuza de aceștia.
O altă prevedere importantă propusă se referă la valabilitatea ordinului de protecție. Măsura ar subsista pe întreaga durată de valabilitate a ordinului de protecție și ar înceta de drept la expirarea acestuia. Sumele achitate anterior comunicării nu ar face obiectul prezentei proceduri; eventualele pretenții s-ar soluționa potrivit dreptului comun. Aceasta ar asigura claritate și certitudine juridică cu privire la efectele ordinului de protecție.Importanța acestui proiect legislativ nu poate fi subestimată. Violența domestică și abuzul asupra minorilor sunt probleme grave care afectează mii de familii în România. Ordinele de protecție sunt instrumente juridice esențiale pentru a proteja victimele și a le permite să se refacă și să-și reconstruiască viețile. Prin introducerea acestor noi dispoziții, inițiatorii proiectului au demonstrat angajamentul de a face aceste instrumente mai eficiente și mai accesibile.
Proiectul a fost respins de Senat pe 2 decembrie a.c. și în prezent se află în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google