Gradul de umplere al depozitelor de gaze din România a ajuns la doar 42%, sub media europeană, care este de peste 50%, potrivit datelor centralizate de la operatorii sistemelor de stocare. „Gazele ne ajung până la sfârșitul lui martie, pe prognozele pe care le avem la Transgaz. Avem temperaturi timp de 8-10 zile la -1 grad, dar apoi începe să se încălzească, iar consumul va scădea la circa 30 milioane de metri cubi de gaz, unde vom face față cu producția internă de 23-24 milioane de metri cubi și 5 milioane extrasul din înmagazinare”, spune Ion Sterian, director Transgaz, citat de Adevărul.
În două luni și jumătate, depozitele din România au pierdut peste jumătate din cantitățile de gaz înmagazinate, arată datele Gas Infrastructure Europe, citate de Economica. Anul trecut depozitele ajunseseră la jumătate din cantitatea înmagazinată abia în 31 martie.
În condițiile în care prețurile cresc, refacerea depozitelor ar putea fi mai costisitoare decât anul trecut. În aceeași situație se află întreaga Europă. Datele Gas Infrastructure Europe arată că depozitele subterane de gaze din regiunea Europei, care funcţionează ca un amortizor în situaţia unor probleme pe partea de livrări, au ajuns în prezent la un grad mediu de umplere de 56%.
În plin sezon rece România este nevoită să importe gaze, și asta pentru că stocurile disponibile sunt semnificativ mai reduse față de aceeași perioadă din anii trecuți.
România se confruntă cu o situație critică pe piața gazelor naturale, înregistrând un ritm accelerat de consum al rezervelor. Deși iarna nu s-a încheiat, volumul de gaze extras din depozite a depășit deja nivelul utilizat pe tot parcursul sezonului rece anterior, potrivit Ziarul Financiar. O tendință care plasează România peste media Uniunii Europene în privința exploatării rezervelor, gazele fiind utilizate atât pentru necesarul intern, cât și pentru exporturi către Republica Moldova.
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, România a consumat în ultimele trei luni peste jumătate din gazele stocate, ceea ce a dus la o scădere drastică a gradului de umplere a depozitelor – de la 100% în noiembrie la doar 42% în prezent. Pentru comparație, anul trecut, la finalul lunii martie, depozitele erau încă pline în proporție de 50%.
Această exploatare intensivă a rezervelor a avut un impact direct asupra pieței, determinând o creștere abruptă a prețurilor gazelor în ultimele două săptămâni.
Pe piața spot a Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețurile au înregistrat un avans considerabil, depășind chiar valorile de referință din Europa. În timp ce pe bursa olandeză TTF prețul gazului se situează la 53 euro/MWh, în România a ajuns la 62 euro/MWh, marcând un salt de aproape 50% față de nivelurile din urmă cu două săptămâni.
Pentru a-și acoperi consumul intern, România este nevoită să apeleze la importuri de gaze. Conform datelor Transgaz din 7 februarie, producția internă a fost de 24 milioane metri cubi, în timp ce 19,8 milioane metri cubi au fost extrase din depozite. Totodată, 12 milioane metri cubi au fost importați prin punctul de intrare Negru Vodă, din Bulgaria.
În paralel, România continuă să livreze gaze către vecinii săi. Republica Moldova primește 5,9 milioane metri cubi prin Ungheni, iar Ucraina 1,6 milioane metri cubi prin Isaccea 1.
Tensiunile din piață sunt amplificate și de comparația cu alte state din regiune. Ungaria, de exemplu, dispune de rezerve mai consistente, având depozitele de gaze umplute în proporție de 54%, echivalentul a 36 TWh, în timp ce România mai are disponibile doar 14 TWh.
Închiderea neașteptată a terminalului LNG de la Alexandroupoli a perturbat și mai mult piața gazelor din regiune, afectând România, care depinde de aprovizionarea prin Grecia și Bulgaria. Incidentul, survenit într-o perioadă de vârf a cererii, a redus disponibilitatea gazelor non-rusești, amplificând presiunea asupra aprovizionării.
Pe fondul scăderii livrărilor de GNL din SUA, Qatar și Algeria, importurile din Rusia prin TurkStream au crescut considerabil, alimentând suspiciuni privind influențele economice menite să favorizeze gazul rusesc în Europa.
Criza gazelor nu afectează doar România, ci întreaga Uniune Europeană, unde depozitele subterane au scăzut la un grad mediu de umplere de 50%, față de 58% la sfârșitul iernii trecute. Reaprovizionarea va fi mai dificilă și mai costisitoare, deoarece Europa se bazează tot mai mult pe gazele lichefiate pentru a înlocui livrările rusești prin Ucraina.
Deși SUA rămâne principalul furnizor de GNL pentru Europa, cererea crescută din Asia limitează cantitățile disponibile. Analistul Natasha Fielding avertizează că scăderea importurilor de GNL și consumul ridicat din rezerve vor amplifica presiunea asupra prețurilor în sezonul rece următor.
Burduja trimite Corpul de Control la Depogaz
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunţă vineri că a trimis Corpul de Control la Depogaz, el dând asigurări că România are 1,35 miliarde normal metri cubi în depozite, cu un grad de umplere de 43,4% şi că ţara noastră nu rămâne fără gaz pentru români şi companiile româneşti.
Ministrul spune că a decis să trimită Corpul de Control la Depogaz începând de astăzi, pentru a se asigura că fiecare metru cub de gaz este gestionat corect, că regulile sunt respectate, inclusiv programul de extracţie şi că siguranţa aprovizionării este pe primul loc.
”România are 1,35 miliarde normal metri cubi în depozite, cu un grad de umplere de 43,4%, cu 42,7% la Depogaz şi 49,7% la Depomureş. Astăzi am convocat un comandament de iarnă cu principalele instituţii şi companii implicate în sectorul gazier – producători, furnizori, distribuitori, Transgaz, Depogaz – pentru a analiza situaţia stocurilor de gaze naturale şi pentru a asigura continuitatea aprovizionării”, spune ministrul Energiei pe Facebook.
Burduja arată că ”a văzut anumite temeri în spaţiul public şi este firesc să răspundă, inclusiv pentru a combate avalanşa de ştiri false propagate de extremişti, care şi-au făcut din sectorul energetic ţinta principală de atac”. ”De ce? E simplu. România independentă energetic, adică suverană în fapt, nu convine celor care practică şantajul energetic. Ei vor doar să ne ţină captivi. Adevărul este unul singur şi trebuie spus clar şi răspicat. Avem suficient gaz? Vom rămâne fără căldură? Vom plăti mai mult? Concluzia specialiştilor alături de care am analizat situaţia este fără echivoc: România nu rămâne fără gaz pentru români şi companiile româneşti!”, subliniază Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei mai afirmă că nu există riscul unor pene de gaz sau al unor disfuncţionalităţi în alimentarea populaţiei. ”România are resurse suficiente pentru a trece peste această iarnă, chiar dacă în anumite zile apelează la importuri, inclusiv pentru a-i susţine pe fraţii noştri de peste Prut. Depozitele sunt făcute să fie folosite, scopul lor este să ne ajute în zilele grele de iarnă, iar faptul că nivelul scade nu este un semn de criză, ci de normalitate. La final de martie, vom avea în continuare peste jumătate de miliard normal metri cubi de gaze în stoc. Nu avem motive de îngrijorare”, dă asigurări ministrul Energiei. Burduja mai spune că ”urmează câteva zile mai reci, mai ales în regiunile montane şi în sud-est, dar, după 17 februarie, temperaturile vor fi mai blânde decât de obicei, iar presiunea pe consum va scădea”. ”Specialiştii din domeniu monitorizează permanent situaţia, ne dau informări zilnice şi ne asigură că nu există riscuri pentru populaţie”, declară Burduja.
Ministrul Energiei mai spune că ”fraţii în veci for fi fraţi, indiferent de vreme şi de vremuri, şi România şi-a asumat să fie alături de Republica Moldova, iar sprijinul nostru vine în condiţii comerciale corecte”. ”Asta nu înseamnă că ne punem în pericol aprovizionarea – ci că suntem solidari”, completează Burduja. Ministrul mai arată că facturile rămân sub control, pentru că preţurile la energie electrică şi gaze naturale sunt plafonate cel puţin până la 1 aprilie. ”Nu există pericolul unor scumpiri pentru consumatorul final. În acest moment, conform datelor Eurostat, românii plătesc al 4-lea cel mai mic preţ la gaze din Uniunea Europeană”, spune Burduja.
Ministrul anunţă că a decis să trimită Corpul de Control la Depogaz începând de astăzi. ”De ce? Pentru că este datoria noastră să ne asigurăm că fiecare metru cub de gaz este gestionat corect, că regulile sunt respectate, inclusiv programul de extracţie şi că siguranţa aprovizionării este pe primul loc. Dacă vor exista nereguli, ele vor fi sancţionate drastic. Raportul va fi public . Voi lua măsurile necesare fără ezitare”, afirmă Burduja. Ministrul mai arată că Transgaz a furnizat prognoza completă a consumului estimat pentru perioada următoare.
”Avem datele legate de consum, producţie şi capacitate de extracţie, pe fiecare zi în parte. Nu vom avea probleme să depăşim săptămânile de iarnă rămase. România nu rămâne fără gaz, iar românii nu trebuie să se îngrijoreze. Am încredere în oamenii din energie că gestionăm situaţia responsabil şi transparent, ca de fiecare dată”, mai spune ministrul Sebastian Burduja.
Reacţia ministrului vine după ce Depogaz a anunţat într-un comunicat că, având în vedere gradul de umplere al depozitelor la această dată, de 42,8% din capacitatea tehnică de stocare, gradul de umplere de 26%, respectiv 20% al depozitelor Bilciureşti şi Urziceni, depozite care asigură aproximativ 75% din capacitatea zilnică de extracţie, cantităţile de gaze extrase în luna noiembrie 2024, suplimentar faţă de programul lunar de extracţie agreat cu beneficiarii serviciului de înmagazinare; diminuarea capacităţii zilnice de extracţie în lunile decembrie 2024 – martie 2025, datorită utilizării depozitelor Bilciureşti şi Urziceni la capacitate ridicată pentru acoperirea nominalizărilor zilnice solicitate de beneficiarii serviciilor de înmagazinare în luna noiembrie 2024; influenţa gradului de umplere al depozitelor asupra capacităţii de extracţie zilnică, începând cu 7.02.2025 vor fi nevoiţi să diminueze programele agreate de extracţie.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google