După căderea Guvernului Ilie Bolojan cu 281 de voturi în Parlament, Partidul Național Liberal se află în cea mai gravă criză din ultimii ani. Într-o ședință fulger, conducerea PNL a luat o decizie care pare unanimă pe hârtie, dar ascunde profunde divergențe interne și amenințări la adresa unității partidului.
Liderul PNL Ilie Bolojan a propus la începutul ședinței o rezoluție pentru intrarea în opoziție sau guvern minoritar. Rezultatul votului a fost: 34 voturi pentru a nu face alianță cu PSD și 10 abstineri. Cifra pare categorică, dar realitatea politică din spatele acestor numere este mult mai complexă. Cei zece liberali care s-au abținut au trimis un mesaj clar: nu sunt de acord cu această decizie. Printre ei se numără: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu, Adrian Vestea, Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Alexandru Popa, Adrian Cozma, Toma Petcu și Iordache. Dintre aceștia, trei sunt prim-vicepreședinți ai PNL: Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Vestea.
Cătălin Predoiu, care s-a abținut la vot și care a fost pus interimar la Ministerul Justiției de către Bolojan, nu este dispus să accepte opoziția. El pune condiții clare pentru rămânerea la guvernare. Predoiu nu este singurul care vrea să continue guvernarea—mai mulți lideri PNL și-ar dori continuarea la putere, chiar și dacă asta înseamnă reluarea negocierilor cu PSD. Aceasta este o contradicție majoră: PNL a votat oficial să nu facă alianță cu PSD, dar o parte semnificativă a conducerii partidului vrea exact asta. Predoiu și alții din „tabăra” sa doresc o guvernare PSD-PNL, indiferent de decizia oficială a ședinței.
Potrivit stenogramelor din ședință, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a invocat inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus fie de Ilie Bolojan, fie de un alt lider liberal. Veștea a subliniat necesitatea evaluării opțiunilor în contextul presiunilor legate de ratingurile agențiilor și implementarea PNRR, dar și menținerea unității în partid. Aceasta arată că nu toți liberalii sunt de acord cu plecarea de la guvernare. Unii vor opoziție, alții vor minoritar, iar alții vor negocieri cu PSD. PNL este, de fapt, trei partide în unul.
Ilie Bolojan, demis din funcția de prim-ministru, nu stă pe gânduri. El pregătește o mișcare care ar putea rescrie peisajul politic românesc: amenință cu înființarea unui nou partid. Aceasta nu este o simplă amenințare—este o strategie de presiune asupra PNL și asupra scenariului politic. Bolojan și-a construit o bază de susținători în PNL, și dacă va pleca din partid, va lua cu el o parte semnificativă a acestora. Noul partid ar putea fi o forță politică importantă, mai ales dacă reușește să atragă și alți disidenți din PNL.
Consilierul lui Ilie Bolojan a lansat o propunere care ar putea fi nucleul noului partid: o „Alianță Reformistă”. Aceasta nu este doar o etichetă—este o strategie politică clară. Consilierul lui Bolojan susține că România are nevoie de o alianță reformistă care să se concentreze pe reforme structurale și pe modernizarea statului. Este o poziție care ar putea atrage nu doar disidenti din PNL, ci și membri ai altor partide care cred în reforma. Mesajul este clar: dacă PNL nu acceptă reformele pe care le propune Bolojan, el va crea o nouă forță politică care să le promoveze.
În timp ce PNL se divide, USR a luat o decizie opusă. Comitetul Politic al USR, care reunește 160 de lideri ai partidului, a luat în unanimitate decizia de a forma o majoritate cu PSD. USR și-a menținut decizia anterioară de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD, dar a decis să propună PNL un acord politic pentru o abordare coordonată. Mandatul a fost dat președintelui Dominic Fritz să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Dar cu Bolojan demis și în criză internă, aceste discuții vor fi mult mai complicate.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google