Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, susține că decizia Curții Constuționale prin care se înlătură obligația de a publica declarațiile de avere și interese, dar se și permite ca veniturile partenerului/copiilor să fie ținute la secret, nu este chiar atât de gravă. Dominic Fritz consideră că această declarațiile de avere „prea au devenit un pistol cu apă în lupta anti-corupție”.
„Decizia este finală. Dar lupta anti-corupție nu s-a terminat. Acum ne focusăm energia pe ce avem de făcut: USR propune să revizuim rapid legislația astfel încât acest instrument vital al luptei anticorupție, transparență averilor demnitarilor, să nu fie pierdut. Dar adevărul este că declarațiile de avere și de interes prea au devenit un pistol cu apă în lupta anti-corupție. Din păcate, ani de zile, Agenția Națională de Integritate (dar și ANAF) au aplicat legea partinic sau au închis ochii. E momentul să-i deschidă. Știm toți anchetele de presă despre averi colosale care nu se regăseau în declarații de avere. Reforma ANI și ANAF acum! Să ne asigurăm că au instrumentele să-și facă treaba. Să se folosească de tehnologie pentru a verifica automatizat și corect averile demnitarilor. Trebuie conduse de oameni cinstiți. Și da, rescriem legea ca să obținem transparență cu standardele de constituționalitate impuse de CCR azi, după ce vom analiza motivarea.”, arată Dominic Fritz.
ANI: „Dreptul publicului la informare, grav afectat”
Agenția Națională de Integritate (ANI) a avut astăzi o reacție extrem de dură, fără precedent, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că declarațiile de avere și de interese ale persoanelor publice nu mai trebuie să fie publicate pe site-ul instituției și nici să includă bunurile și veniturile soților sau copiilor acestora. Decizia CCR este definitivă și obligatorie, iar ANI nu o poate contesta, ci doar aplica.
Potrivit ANI, decizia CCR „șterge cu totul partea de transparență” și reprezintă un regres major pentru România în lupta împotriva corupției și pentru integritatea în funcțiile publice. Publicul nu va mai avea acces la informații esențiale despre averile persoanelor publice, ceea ce va limita drastic controlul civic și jurnalistic asupra modului în care sunt gestionate resursele publice. ANI subliniază că, la nivel internațional, peste 160 de țări au sisteme similare prin care publicul poate verifica averile, datoriile și împrumuturile persoanelor cu funcții publice, fiind o practică standard în combaterea corupției și asigurarea transparenței.
Agenția atrage atenția că decizia va avea consecințe negative în relația României cu organismele internaționale precum GRECO, OECD și ONU, unde transparența declarațiilor de avere este un criteriu esențial pentru evaluarea progresului în lupta anticorupție. România riscă să fie privită ca un stat care face pași înapoi în materie de integritate publică și stat de drept.
ANI a transmis că publicul are dreptul să fie informat cu privire la aspecte relevante ale vieții private ale persoanelor publice, iar limitele de ingerință în viața privată a acestora sunt, în mod justificat, mai largi decât în cazul persoanelor fără statut public. Prin restrângerea accesului la declarațiile de avere, controlul public asupra averilor demnitarilor și funcționarilor este anulat, iar riscul de corupție și îmbogățire nejustificată crește semnificativ. ANI a anunțat că va respecta decizia CCR, dar avertizează că efectele se vor reflecta negativ în rapoartele internaționale privind lupta anticorupție, iar România riscă să piardă credibilitate și sprijin în forurile europene și globale.
Decizia CCR marchează astfel un moment de cotitură în ceea ce privește transparența și controlul public asupra averilor persoanelor cu funcții publice în România, cu efecte de amploare în plan intern și internațional.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google