Un proiect de lege ambițios, depus în martie la Senat și pasat în aprilie la Camera Deputaților, promite să pună capăt unei decenii de opacitate și abuz în sistemul de certificare de securitate (ORNISS). Inițiativa legislativă, susținută de deputata social-democrata constănțeană Mirela Matichescu, reprezintă o încercare de a alinia România la standardele europene și NATO în materia protecției drepturilor fundamentale.
Sistemul actual de certificare de securitate funcționează ca o cutie neagră. Atunci când o persoană primește o decizie negativă de refuz sau retragere a certificatului, nu are acces la motivele concrete ale acestei decizii. Autoritățile invocă „motive clasificate” și refuză orice explicație, transformând procedura într-un arbitrar administrativ fără precedent.Această situație a generat condamnări internaționale. În 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în cazul Corneschi vs. România, hotărâre care a stabilit clar: statul nu poate să-și ascundă deciziile în spatele secretului și să refuze orice control judiciar real. Proiectul de lege se bazează pe o analiză riguroasă a jurisprudenței europene și a standardelor internaționale. Curtea de Apel București a confirmat că motivarea unei decizii administrative nu poate fi limitată la considerente legale de competență, ci trebuie să conțină și elemente de fapt care să permită exercitarea controlului de legalitate.Cazurile Corneschi vs. România și Miryana Petrova c. Bulgariei au demonstrat că secretul de stat nu poate anihila dreptul la apărare. România a fost deja condamnată pentru această practică, iar legislația actuală continuă să perpetueze aceeași abuzuri.
Parlamentul a documentat numeroase cazuri de „execuție profesională” prin intermediul avizului negativ. Magistrați, ofițeri de poliție și funcționari din sectoare strategice (apărare, energie, infrastructură) au fost blocați în carieră fără a ști de ce. Procedurile de numire pe funcții cheie au fost folosite ca instrument de control politic și administrativ.Cea mai gravă constatare: sistemul actual permite transformarea serviciilor de informații în „decidenți supremi” asupra carierei politice și administrative, fără obligativitatea motivării, fără posibilitatea de clarificare a erorilor de fapt și fără control judiciar real.
Proiectul de lege nu elimină securitatea națională – o protejează mai bine. Soluția se inspiră din practicile NATO și din democrații consolidate, unde transparența și controlul judiciar sunt pilonii securității reale.
Principalele modificări:
Motivare esențializată: Autoritățile trebuie să furnizeze un rezumat neclasificat al motivelor, care să permită persoanei să-și exercite dreptul la apărare fără a periclita securitatea națională.
Control judiciar pe fond: Instanța de contencios administrativ va putea verifica temeinicia probelor care au stat la baza deciziei, având acces la dosarul complet în regim de confidențialitate.
Responsabilizarea sistemului: O instituție care stie că decizia va fi verificată pe fond de un judecător va fi mult mai riguroasă în verificări și va evita arbitrariul.
Proiectul de lege reprezintă o invitație la dialog democratic, în contextul geopolitic și de securitate pe care îl trăim. Este o recunoaștere că statul de drept și securitatea națională nu sunt contradictorii, ci complementare.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google