Achiziționarea unui teren agricol cu scopul de a ridica o locuință implică o serie de cheltuieli substanțiale și proceduri birocratice complexe care depășesc cu mult prețul de achiziție al parcelei. Conform datelor publicate, simpla deținere a unui teren în extravilan nu conferă automat dreptul de construire, legislația permițând în acele zone doar ridicarea unor construcții specifice activităților agricole, precum sere, silozuri sau adăposturi pentru animale. Mai mult, terenurile din clasele I și II de calitate beneficiază de o protecție severă, interzicând transformarea lor facilă în zone rezidențiale.
Transformarea destinației terenului și scoaterea acestuia din circuitul agricol presupun achitarea unor tarife reglementate prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, valabile pentru anul 2026. Aceste sume variază între 2,146 și 4,292 lei pe metru pătrat, în funcție de calitatea solului, ceea ce înseamnă că doar taxa pentru o parcelă de 1.000 de metri pătrați poate ajunge până la 4.292 de lei. Valorile au înregistrat o creștere de aproximativ 1,6% față de perioada anterioară.
Pe lângă taxa de scoatere din circuitul agricol, viitorii proprietari trebuie să acopere costurile aferente întocmirii documentațiilor tehnice, care includ ridicări topografice, studii pedologice, avize, proiectare și, în multe cazuri, elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) necesar pentru modificarea limitelor de intravilan. Complexitatea acestor proceduri diferă semnificativ de la o localitate la alta.
O altă componentă financiară majoră o reprezintă asigurarea infrastructurii și a utilităților. Dacă terenul achiziționat nu dispune de acces la drumuri publice, rețele de apă, canalizare sau electricitate, costurile pentru extinderea acestora pot depăși cu mult estimările inițiale ale cumpărătorului. De asemenea, regimul fiscal se modifică odată cu integrarea terenului în intravilan, impunând consultarea autorităților locale pentru stabilirea exactă a impozitelor anuale datorate.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google