Datoria publică a României a trecut de pragul de 60% din PIB, iar legea impune noi restricții asupra cheltuielilor statului. Guvernul trebuie să evite majorarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială și să continue consolidarea fiscală, în timp ce deficitul trebuie redus sub 3% din PIB.Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului o informare referitoare la datele statistice publicate de Eurostat la 21 iulie 2026. Potrivit acestora, ponderea datoriei publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020. Potrivit informării, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență.Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește un mecanism gradual de intervenție în funcție de nivelul datoriei publice. Pragurile prevăzute de lege sunt de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.Odată depășit pragul de 60%, cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.
În condițiile în care datoria publică, calculată conform metodologiei europene, a trecut de 60% din PIB, legea responsabilității fiscal-bugetare prevede măsuri suplimentare privind controlul cheltuielilor.În cazul în care datoria publică se menține peste acest nivel, legea nu permite Guvernului să aprobe măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială. Aplicarea măsurilor prevăzute de lege trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului de 60% din PIB, respectiv în semestrul al doilea al anului 2026. Ministerul Finanțelor precizează că în 2025 au fost deja adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea au inclus un set de măsuri intrate în vigoare la începutul anului, urmat, în a doua parte a lui 2025, de două pachete ample de măsuri de consolidare și de îmbunătățire a disciplinei fiscal-bugetare.
Ministerul Finanţelor a prezentat Guvernului o informare cu privire la datele statistice publicate de Eurostat în data de 21 iulie 2026, conform cărora ponderea datoriei publice potrivit metodologiei UE în PIB este de 60,1% la sfârşitul trimestrul I 2026, precum şi a măsurilor legislative aplicabile în această situaţie. Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 şi 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă.
”Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv începând cu anul 2020, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât şi pentru refinanţarea datoriei publice scadente. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenţie în condiţiile în care nivelul ponderii datoriei publice depăşeşte pragurile de 45%, 50%, 55% şi respectiv 60% din PIB. În condiţiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depăşit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menţinerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, şi îngheţarea cheltuielilor salariale şi de asistenţă socială”, precizează Executivul într-un comunicat.
Guvernul mai arată că Regulamentul (UE) 2024/1263 stabileşte că, pentru statele membre cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB, Comisia Europeană transmite o traiectorie de referinţă privind evoluţia cheltuielilor nete: „Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârşitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus şi menţinut sub 3% din PIB. În cazul României, măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi stabilizarea datoriei publice sunt concretizate în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu, care stabileşte traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele şi investiţiile asumate pentru perioada de ajustare de 7 ani. Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană şi aprobat prin recomandare de către Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025. Planul bugetar structural naţional pe termen mediu urmăreşte reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilităţii finanţelor publice şi încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031”, subliniază Guvernul.
România a primit recomandări (recomandarea Consiliului din 8 iulie 2025) de menţinere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creşterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029, 4,0% în 2030: ”Respectarea plafoanelor de creştere a cheltuielilor nete şi realizarea ajustării fiscale prevăzute de plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB şi la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă. Prin urmare, măsurile prevăzute de legislaţia naţională pentru depăşirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative şi măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu şi a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene”, explică Guvernul.
Referitor la prevederea din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, conform căreia aplicarea măsurilor trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea pragului de datorie publică de 60% din PIB, respectiv semestrul II 2026, menţionăm că în anul 2025 au fost adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ. Acestea includ un set de măsuri intrate în vigoare la începutul exerciţiului bugetar, urmat, în a doua parte a anului, de două pachete ample de măsuri de consolidare şi îmbunătăţire a disciplinei fiscal-bugetare. Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 şi 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă:
”Această evoluţie nu este automată, ci este condiţionată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară şi de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanţă fiscală stabileşte plafoane anuale pentru creşterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB şi la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, se menţionează în comunicat.
Pentru anul 2026, deficitul bugetar ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 şi 9,3% în 2024: ”Măsurile de consolidare adoptate începând cu 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului şi a ponderii cheltuielilor de personal în PIB. Prezentarea informării Guvernului reprezintă o obligaţie a Ministerului Finanţelor, depăşirea pragului de 60% din PIB impunând prezentarea implicaţiilor şi a măsurilor necesare în raport cu evoluţia datoriei publice. Documentul prezintă consecinţele depăşirii pragului de 60% din PIB şi cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare şi readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, afirmă Guvernul.
Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenţie în condiţiile în care nivelul ponderii datoriei publice în produsul intern brut, depăşeşte pragurile de 45%, 50%, 55% şi respectiv 60% din PIB. În prezent, în condiţiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depăşit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menţinerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB şi la îngheţarea cheltuielilor salariale şi de asistenţă socială:
”În condiţiile în care datoria publică se menţine peste acest nivel, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistenţa socială. Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară este esenţială pentru stabilitatea finanţelor publice şi pentru capacitatea statului de a susţine, pe termen mediu şi lung, investiţiile şi serviciile publice. Reducerea graduală a deficitului şi stabilizarea datoriei publice contribuie la diminuarea necesarului de finanţare al statului, la menţinerea accesului României la finanţare în condiţii sustenabile şi la reconstruirea spaţiului bugetar necesar pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi dezvoltare economică. Respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate înseamnă, în final, o economie mai stabilă şi mai predictibilă, mai bine pregătită să răspundă unor eventuale şocuri economice şi cu o capacitate mai mare de a finanţa priorităţile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare”, mai spune Guvernul.
Nazare: „Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri ale cheltuielilor de personal„
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează, miercuri, faptul că Guvernul nu mai poate aproba creșteri suplimentare ale anvelopei totale de personal, în condițiile în care datoria publică a României, potrivit metodologiei UE, a depășit pragul de 60% din PIB. Nazare spune că, potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, orice nouă măsură cu impact asupra cheltuielilor permanente trebuie încadrată în limitele bugetare deja stabilite.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat miercuri, în ședința de Guvern, situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare. Conform celor mai recente date Eurostat, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026. Potrivit acestuia, depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei. Ministerul Finanțelor are obligația de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta implicațiile și măsurile necesare:
„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Câr timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.În acest context, orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă atât a impactului imediat, cât și a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a explicat Nazare.El a subliniat că această abordare trebuie să stea inclusiv la baza elaborării noii legi a salarizării.
„Eventualele priorități sau realocări între diferite priorități trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică. De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare. (…) În acest moment, Legea responsabilității fiscal – bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a afirmat Nazare.
Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, datoria publică calculată conform metodologiei europene ar urma să ajungă la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 şi 63,9% în 2028, înainte de intrarea treptată pe o traiectorie descendentă.„România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control. Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor”, a adăugat ministrul interimar al Finanțelor.
Pe de altă parte, Nazare afirmă că rezultatele execuției bugetare din primul semestru arată că măsurile de consolidare au început să producă efecte. Deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, în timp ce deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile totale au fost menținute sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile:
„Obiectivul a fost să prevenim pierderea calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice. Mesajul meu în Guvern rămâne unul de prudență și de rigurozitate în analiza oricărei decizii cu impact bugetar. Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a mai spus Nazare.
Ministrul interimar al Finanțelor a mai subliniat că Guvernul trebuie să închidă jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor din economie și societate, însă fără destabilizarea bugetului și a traiectoriei de reducere a deficitului:
„Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a conchis acesta.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google