Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 miliarde de euro în ianuarie 2026, atingând nivelul de 229,3 miliarde de euro, potrivit datelor anunțate de Banca Națională a României. Creșterea survine în contextul măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea politicilor de reducere a cheltuielilor publice.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în ianuarie un deficit de 977 milioane de euro, ușor mai mic decât cel din ianuarie 2025 (1.032 milioane euro). Deficitul este rezultatul unui mix de factori: balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a contribuit negativ cu 530 milioane euro. Singura veste pozitivă vine din balanța veniturilor secundare, care a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro.
Investițiile directe ale nerezidentului în România au ajuns la 429 milioane euro în ianuarie, comparativ cu 417 milioane euro în perioada corespunzătoare din 2025. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au totalizat 488 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 59 milioane euro. Datoria externă pe termen lung a ajuns la 31 ianuarie 2026 la 181,7 miliarde de euro, în creștere cu 1,3% față de 31 decembrie 2025. Datoria pe termen scurt a scăzut ușor la 47,6 miliarde de euro, cu o reducere de 0,6% față de sfârșitul anului trecut. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 11,8% în ianuarie 2026, o scădere semnificativă comparativ cu 17,2% în 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a fost de 109,6% la 31 ianuarie 2026, în creștere față de 104,8% la 31 decembrie 2025.
Creșterea datoriei externe în ciuda măsurilor de austeritate pune în evidență o problemă structurală: reducerile de cheltuieli nu sunt suficiente pentru a compensa dezechilibrele externe și deficitele comerciale. Această dinamică sugerează că politicile de consolidare fiscală nu sunt însoțite de reforme structurale capabile să stimuleze competitivitatea și exporturile, factori esențiali pentru reducerea deficitelor externe pe termen lung.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google