Daniel Georgescu (ACN) insistă pentru introducerea Canalelor Navigabile în circuitul turistic: voiaj Agigea-Murfatlar, din 2019!

O idee mai veche a Administrației Canalelor Navigabile (ACN) ar putea să prindă contur real în vara anului viitor. Practic, vorbim de reeditarea voiajelor navei Dierna care, înainte de 1989, plimba turiștii pe traseul Agigea – Cernavodă și înapoi.

De data aceasta, se dorește punerea în aplicare a unui proiect de dezvoltare a turismului pe canalele navigabile, prin organizarea unei linii de navigație între Agigea și portul Murfatlar, așa cum a precizat directorul general al ACN, Daniel Georgescu, în cadrul unei conferințe organizată joi la sediul instituției.

„Un partener în acest proiect va fi Asociația Operatorilor din Turism. Noi ne dorim ca de la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie (2019 – n.r.) să se facă măcar de două ori pe săptămână acele croaziere de la ecluza Agigea către portul Murfatlar și de acolo turiștii să fie preluați și să se meargă la Tropaeum Traiani, bisericile de cretă și mânăstirile Dervent și Sf. Andrei. La momentul acesta, noi încercăm să revitalizăm lucrurile care ne pot aduce plus valoare județului și, după aceea, țării, pentru că, până la urmă, vindem Constanța și România. Pentru ACN, la momentul acesta, dorim să nu taxăm nava care face legătura între Agigea și Murfatlar, pentru că costurile sunt aproape infime. În principiu, ne dorim să se plece din aval de ecluză, să se ecluzeze la Agigea și să staționeze la Murfatlar. Încercăm să comprimăm foarte mult, turiștii au la dispoziție o singură zi. Voiajul pe Canal ar dura aproximativ o oră și jumătate, după care, cu autocarele, încă o oră și jumătate cel puțin. Cu crama, dau o veste proastă, este sub sechestru. Domnul primar Saghiu mi-a spus că încearcă să găsească o soluție. Este păcat că suntem în situația asta, dar măcar să scoatem în evidență ce e al nostru”, a spus Georgescu.

Kaptan M este o navă maritimă care asigură croaziere pe Marea Neagră din dreptul pasarelei din Mamaia. Potrivit lui Georgescu, deținătorii acestei nave sunt singurii care și-au arătat disponibilitatea pentru un astfel de voiaj.

„Nava se întoarce goală. Noi suntem în discuții avansate cu Kaptan M. Sunt singurii care au spus că ar fi interesați… Probabil că ultimele astfel de curse au fost înainte de 1989. Nava Dierna făcea voiaje de la Agigea până la Cernavodă și înapoi. (…) Turiștii vor urca de la 6,5 de la nivelul mării până la Canal. Gândiți-vă că, indirect, se dă de muncă la câteva persoane cu această ocazie, trebuie angajate șoferi de autocare”, a mai spus Georgescu.

Dierna a fost prima navă costieră de pasageri, construită în anul 1985 la Şantierul Naval Olteniţa și avea o capacitate de 240 de pasageri. Nava a fost construită pentru a plimba pasagerii pe mare, dar nefiind stabilă, a fost folosită pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar ulterior a ajuns în Portul Tomis, fiind folosită de scafandri ca navă-şcoală. Pe Dierna au devenit pionieri mai multe generaţii de elevi, printre care însuși directorul general al ACN. După 1989, vasul a stat la ancoră în Portul Agigea şi, ulterior, a fost vândut unor armatori israelieni, funcționând în Israel până în urmă cu câțiva ani drept Cazinou.

Salvarea pentru monumentul de la Straja?

Pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, la borna numărul 16, se găsește Monumentul Tineretului sau monumentul de la Straja (sat desființat cu prilejul lucrărilor – n.r.), un simbol care ar trebui să ne amintească de cei care au trudit și murit la construcția Canalului. Uniunea Tineretului Comunist a sponsorizat construirea a 10 km de Canal și, cu acest prilej, a realizat și acest monument. Inaugurat în primăvara anului 1988, ansamblul construit de artistul plastic Pavel Bucur (decedat în 2016 – n.r.) constă într-un soclu din beton de aproape 10 metri, 12 coloane de 20 de metri și statuia de 38 de metri. Per total, vorbim de o înălțime a construcției de 50 de metri, percepută ca fiind „a doua ca mărime din lume, după Statuia Libertății din SUA”, sintagmă reluată joi de Georgescu. În realitate, Statuia Libertății se află pe locul 44, iar monumentul de la Straja pe locul… 76. Asta nu știrbește însă cu nimic importanța construcției, care necesită reabilitări în regim de urgență. În acest sens, directorul general al ACN și-a exprimat încrederea că, odată cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, reabilitarea se va face curând și va fi una de scurtă durată.

„Toată lumea ne-a certat că e lăsat în paragină… Acolo este o problemă, în 1990 terenul a rămas la ACN, dar monumentul a fost găsit la o asociație a tineretului care nu mai există, se încearcă acum să reintre în patrimoniul ministerului Culturii ca să fie trecut în administrarea Consiliului Județean și am promisiunea de la domnul președinte Marius Horia Țuțuianu că vom face un parteneriat public-privat prin care să repunem monumentul acolo unde îi este locul. Monumentul este al doilea ca mărime din lume după Statuia Libertății! (…) Este vizitabil… îmi pare nespus de rău că basorelieful de pe postament a fost furat și când am făcut placa comemorativă a dl. Chiriac Avădanei, au venit soția și fata dl. Bucur, autorul monumentului și mi-au promis că o să îmi pună la dispoziție planul acestuia. Cred că prin CJC, dacă facem acel parteneriat, am convingerea că lucrurile se vor rezolva foarte repede… Am înțeles de la doamna Bucur că structura este foarte bună și că reabilitarea nu ar dura mult, apoi va trebui făcută calea de acces, să punem în valoare acest monument, pentru că este un lucru cu care ne putem lăuda”, a mai spus Georgescu.

CITEȘTE ȘI:

ACN a semnat contractul pentru faza a 2-a de modernizare a ecluzelor, echipamentelor și instalațiilor

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*