Cum se pregătește România de Centenarul Marii Uniri de la 1918

Ne apropiem cu pași repezi de aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 și… atât. Aniversăm, nu acționăm. România nu intenționează, politic vorbind, să readucă teritoriile pierdute și românii înstrăinați în granițele sale firești și încă vorbim de două state românești, ca un trist paradox în contextul unei Europe unite. Uniunea Europeană nu include și europenii lăsați de izbeliște dincolo de cortina de fier a geopoliticii actuale și România, ca un „soldățel fidel”, nu are nimic împotrivă. Ne pregătim, însă, de aniversări. Nu acționăm, dar sărbătorim. Așa a apărut pe 27 martie a.c. promulgarea legii care stabilește că ziua de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, este zi de sărbătoare națională.

„Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Unirii, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. (…) România rămâne pe deplin angajată în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă, conform Strategiei Naționale de Apărare a Țării, un obiectiv național de politică externă, acesta fiind asumat formal inclusiv în Declarația privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din anul 2010”, se arăta într-un comunicat al Administrației Prezidențiale la momentul respectiv.

Totodată, este în lucru Propunerea legislativă privind „Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918”, inițiată de fostul deputat liberal Florin Alexandru Alexe, care propune, la data intrării în vigoare a legii, să se instituie decorațiile naționale „Crucea Comemorativă 100 de ani de la Primul Război Mondial” și „Medalia aniversară 100 de ani de la făurirea Statului Național Unitar Român”. Totodată, Alexe propune includerea ca „valori de patrimoniu cultural de interes național” a „monumentelor istorice de valoare națională excepțională”, respectiv locurile de bătălie de la Târgu Jiu, Mărășești, Mărăști și Oituz.

Potrivit Legii Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, autoritățile administrației publice locale vor „delimita zonele de protecție în jurul acestor monumente istorice”, iar în localitățile și pe teritoriul aflat în administrarea consiliilor județene și locale în care se află amplasate monumente comemorative ale Primului Război Mondial sau ale Marii Uniri, „consiliile județene, consiliile locale și respectiv președinții consiliilor județene și primarii municipiilor, orașelor și comunelor au obligația organizării de manifestări, ceremonii și activități care să cinstească memoria eroilor și victimelor Primului Război Mondial”.

„Este datoria clasei politice, a autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local ca acest moment aniversar să fie pregătit așa cum se cuvine. El trebuie marcat prin acțiuni, proiecte și manifestări specifice, care să se bazeze pe consens și angajament politic și social în jurul unor obiective și proiecte de modernizare a țării, să genereze coeziune socială și îmbunătățire a calității vieții fundamentate pe dialog interethnic, intercultural și interconfesional”, susținea Florin Alexandru Alexe, în expunerea sa de motive.

Numai că inițiativa liberalului nu se bucură de mare succes, în ciuda faptului că a primit susținerea a 66 de deputați și senatori, inclusiv a președintelui de atunci al PNL, Alina Gorghiu sau a unor liberali cu greutate, precum Ludovic Orban. S-au mai alăturat și parlamentarii constănțeni de atunci: Mihai Lupu, Gheorghe Dragomir, Victor Manea sau Mihai Tararache.

Proiectul a fost respins de Senat pe 10 octombrie 2016, însă Comisia pentru apărare, ordine Bucureşti, publică şi siguranţă naţională din cadrul Camerei Deputaților l-a avizat pozitiv 16 zile mai târziu. La fel au procedat și Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pe 31 octombrie. Pe 28 februarie a.c., Guvernul a avizat pozitiv proiectul și, tot atunci, deputatul PSD Ioan Munteanu a propus retrimiterea la comisii pentru o săptămână și, de atunci, a rămas „îngropat”, deși termenul de depunere a raportului a expirat încă din 9 martie.

Guvernul preia stindardul sărbătorilor. Constanța, pe lista vizitelor

Între timp, Guvernul a aprobat, la începutul lunii iulie 2016, înfiinţarea unei structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului – Departamentul CENTENAR – ce are ca obiectiv coordonarea la nivel naţional a pregătirii şi organizării manifestărilor Centenarului României (1918-2018) şi Primului Război Mondial.

Departamentul, printre altele, supune spre aprobare prim-ministrului, prin decizie, pe baza propunerilor formulate de ministerele şi autorităţile publice implicate, manifestările, acţiunile şi proiectele de aniversare a Centenarului României şi a Primului Război Mondial, realizează dezbateri pe teme legate de marcarea şi aniversarea Centenarului României României şi a Primului Război Mondial, coordonează desfăşurarea în mod unitar, la nivel naţional, a manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României şi a Primului Război Mondial şi elaborează opinii şi informează Guvernul cu privire la acţiunile şi manifestările dedicate aniversării şi marcării Centenarului României şi a Primului Război Mondial. De asemenea, Departamentul CENTENAR elaborează documente, analize, rapoarte şi sinteze dedicate aniversării, pe care le pune la dispoziţia prim-ministrului sau instituţiilor implicate, după caz, fundamentează oportunitatea şi propune prim-ministrului participarea, reprezentarea sau transmiterea de mesaje la manifestările naţionale şi internaţionale dedicate aniversării şi marcării Centenarului României şi a Primului Război Mondial , centralizează datele despre derularea activităţilor dedicate aniversării şi marcării Centenarului României şi a Primului Război Mondial, întocmeşte şi prezintă proiecte de mesaje sau declaraţii aferente aniversării şi marcării Centenarului României şi a Primului Război Mondial şi stabileşte şi instituie măsurile de comunicare publică şi identitate vizuală pentru aceste acţiuni şi manifestări.

Departamentul CENTENAR este condus de un secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, iar numărul maxim de posturi ale Departamentului este de 25, inclusiv demnitarul, cu încadrarea în numărul maxim de posturi al aparatului de lucru al Guvernului.

Pe 19 ianuarie 2017, Departamentul CENTENAR  a anunțat că organizează, în perioada 20 ianuarie – 16 martie 2017, Seria de Dezbateri „România Centenară” în nouă centre universitare. Iniţiativa se înscrie în Programul de Guvernare 2017-2020 cu privire la marcarea Centenarului Marii Uniri şi face parte din setul de acțiuni de pregătire a „Forumului României Centenare”, care urmărește să-i reunească pe reprezentanții autorităților centrale și locale, pe cei ai mediului academic și cultural, precum și pe cei ai societății civile. De asemenea, Executivul anunța că „momentul culminant al „Forumului României Centenare” s-ar putea regăsi în semnarea unui Parteneriat pentru Centenar între universități, Academia Română și Guvernul României”.

Primele două dezbateri au avut loc pe 20 ianuarie 2017, la Constanţa (Universitatea „Ovidius”), şi pe 27 ianuarie 2017, la Iaşi (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”).

La dezbaterea de la „Ovidius”, moderată de conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, au participat Daniel Șandru, secretar de stat și director al Departamentului Centenar, primarul Decebal Făgădău, prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul UOC, Mihaela Anca Petrachi, director la Direcţia Cultură, Sport, Turism și Sănătate din cadrul CJC Constanța, prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, președintele Uniunii Scriitorilor, filiala Dobrogea, dar și reprezentanți ai instituțiilor de cultură din Constanța, reprezentanți ai mediului de afaceri, profesori universitari și numeroşi studenți.

După Constanța și Iași, programul guvernamental a continuat astfel:

– 2 februarie 2017: Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava
– 9 februarie 2017: Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca
– 16 februarie 2017: Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
– 23 februarie 2017: Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
– 2 martie 2017: Universitatea „Vasile Goldiş”, Arad
– 9 martie 2017: Universitatea de Vest, Timişoara
– 16 martie 2017: Universitatea din Bucureşti

Departamentul CENTENAR a trecut și prin clipe mai… grele. Coordonatorul, secretarul de stat Daniel Şandru, a demisionat pe 1 februarie din Executiv, acuzându-l pe Sorin Grindeanu că, prin aprobarea OUG privind Codurile penale (celebra Ordonanță 13), a transformat serviciul public într-unul dedicat intereselor personale ale unor politicieni cu probleme de natură penală, „ceea ce contravine flagrant principiilor în care cred, fidele democraţiei şi statului de drept”.

„Sper ca ziua de 1 Decembrie 2018, momentul aniversării Centenarului marii Uniri, să vă ofere, dle Prim-ministru, un prilej de reflecţie asupra răului pe care l-aţi produs acestei ţări şi care va fi consemnat ca atare în istoria României. (…) Pentru activitatea desfăşurată de la înfiinţarea sa, din august 2016 şi până astăzi, 1 februarie 2017, Departamentul CENTENAR a promovat concepţia unei Românii sărbătorite prin modernizare şi progres. Credem că o astfel de concepţie este incompatibilă cu acţiunile Guvernului Grindeanu”, susținea Șandru.

În septembrie 2015, Guvernul a mai aprobat derularea Programului Național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, planificat să se deruleze în perioada 2015-2019, în concordanță cu manifestările organizate de alte state europene cu prilejul marcării Centenarului Primului Război Mondial. Astfel, în perioada octombrie 2015 – decembrie 2019, erau stabilite mai multe proiecte, printre care crearea unui site dedicat Primului Război Mondial, ce va putea fi accesat la adresa www.marelerazboi.ro; tipărirea în 2000 de exemplare a unui manual de curs opțional „România în Primul Război Mondial”, pe baza unei programe inițiate de Ministerul Educației și Cercetării Științifice; organizarea zilelelor filmului românesc despre război în România și mini-festivaluri de film românesc în străinătate; restaurarea Parcelei de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial din localitatea Worms, Germania, proiect desfășurat în baza acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania, semnat la Bonn la 25 iunie 1996 sau restaurarea  Parcelei eroilor români din Primul Război Mondial din cadrul Complexului Memorial din Lambinowice, Polonia, necropolă unde sunt înhumați peste 2.600 de eroi români decedați în prizonierat.

Gabriela Firea aruncă cu bani în restaurări de monumente. Aradul scoate medalii

Primăria Capitalei a informat pe 23 martie că, din totalul sumei de 30 milioane lei care a fost alocată pentru monumentele de for public în proiectul de buget din acest an, circa 26,15 milioane lei vor fi cheltuiți pentru realizarea unor proiecte propuse de Comisia pentru pregătirea aniversării Marii Uniri, condusă de acad. Răzvan Theodorescu. Banii de la bugetul local se vor distribui pentru Monumentul „Ferdinand I Întregitorul” realizat de Florin Codre — 7 milioane lei (realizare) plus 50 mii lei (proiect tehnic amplasare), Monumentul „Marea Unire”, realizat de Ion Bolborea — 6,5 milioane lei (realizare) plus 50 mii lei (proiect tehnic de amplasare), Monumentul „I.C. Brătianu” (reconstrucție) — 8 milioane lei (realizare) plus 50 mii lei (proiect tehnic de amplasare) și Monumentul „Însingurare”, dedicat mamelor și soțiilor eroilor căzuți în Războiul de Întregire, după conceptul artistic al sculptorului Ioan Mândrescu — 4,5 milioane lei (realizare).

La mijlocul lunii ianuarie, Consiliul Județean Arad înființa, după modelul propus de Guvernul României, Platforma CENTENAR. Aceasta nu are personalitate juridică şi este finanţată de la bugetul local, prin Centrul Cultural Județean și supune spre aprobare pe baza propunerilor formulate de ONG-uri şi autorităţile publice implicate, manifestările, acţiunile şi proiectele de aniversare a Centenarului României. Platforma realizează dezbateri pe teme legate de marcarea şi aniversarea Centenarului României României şi a Primului Război Mondial, rolul Aradului în Marea Unire, coordonează desfăşurarea în mod unitar, la nivel județean, a manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare. Printre altele, CJ Arad a stabilit că se vor turna 1.110 medalii centenare: 10 din aur, 100 din argint și 1.000 din bronz, care vor fi acordate în următorii zece ani de către oficialii arădeni prin Hotărâri de Consilii: cele de aur doar șefilor de state, premierilor și înalților oficiali UE, care vor vizita Aradul, cele de argint miniștrilor, președinților Camerelor etc., iar cele de bronz personalităților din diverse domenii.

Pe 15 martie a.c., primăria Alba Iulia cerea Guvernului peste 239 milioane lei, pentru finanţarea a 17 obiective de investiţii, printre care „aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire”.

DISTRIBUIE
error0

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*