Zice la gazeta economică faptul că 15 bănci, 8 societăți financiar-nebancare și 2 societăți de plată au fost amendate anul trecut de BNR, cu niște zeci de mii de lei de căciulă. Au încălcat legea cu denumire periculoasă: de spălare a banilor. Alte 13 bănci au fost certate prin scrisori, să nu mai facă și ele s-au jurat că nu mai fac.
După scumpirile de groază din ultima vreme, românii au devenit mai precauți în ceea ce privește cheltuielile. Cu toate astea, cei cu rate la bănci nu reușesc să țină pasul cu șmecheriile din contractele de creditare, care trebuie prezentate în adevărata lor lumină. Unii români au reușit să facă economii, fără să se gândească la faptul că banii își pierd vizibil din valoare cu mare viteză. Este scuza perfectă pentru ceea ce vedem în mass-media din partea marilor instituții bancare: Românii nu au educație financiară! Sunt proști, ca să zic așa și, prin urmare, merită tot ceea ce li se întâmplă.
Toți românii cu rate la bănci sunt, practic, jupuiți de instituțiile financiare care le-au acordat credite. La contractarea unui împrumut, clientul este îndrumat – atât de către reprezentantul băncii, cât și de către normele BNR, printr-un grad mai favorabil de îndatorare – să acceseze un împrumut în moneda națională. În contractul de credit se prezintă, în mare, două componente esențiale: ROBOR sau EURIBOR și marja băncii, dincolo de comisioanele de acordare, gestiune lunară a contului și asigurări. Hai cu un exemplu:
Un român a luat la 2 iunie 2021 un credit ipotecar de la banca X, compus din ROBOR plus marjă de 4%. ROBOR la 3 luni era la acea dată 1,23%. Astăzi, este 7,17%. Deși marja băncii a rămas neschimbată, datorită evoluției ROBOR rata respectivului client aproape că s-a dublat. Până aici le știm cu toții pe toate, iar BNR, prin vocea lui Mugur Isărescu, zis Manole printre apropiați, ne reproșează că ne-am împrumutat și ne recomandă un ceai de tei. Cu toate astea, BNR putea să facă totuși ceva.
Concret, unde e hoția?
ROBOR este o dobândă interbancară practicată între bănci sau între BNR și băncile comerciale. La această dobândă, practic, băncile se împrumută, dar nimeni nu vorbește despre capitalul de lucru. De ce băncile aplică la orice credit ROBOR afișat de BNR, ca și cum s-ar fi împrumutat de toți banii pe care îi au în piață? Unde este, concret, capitalul de lucru al băncilor? La care nu ar trebui să se aplice decât marja, nicidecum ROBOR! Dai împrumuturi – în primul rând – din banii tăi și apoi din banii cu care te împrumuți sau din depozitele la termen ale românilor. Pe scurt, BNR trebuia să efectueze controale la fiecare bancă comercială și să vadă câți bani – din toate împrumuturile acordate românilor – provin din capital propriu și câți din depozite sau alte împrumuturi! Dacă ar fi avut loc un astfel de control la ordinul lui Manole, toate băncile ar micșora ratele românilor cu cel puțin 2 sau 3%, întrucât majoritatea au capital de lucru propriu peste 50% din valoarea creditelor aruncate în piață.
Să presupunem că o bancă austriacă ar fi introdus de la banca mamă, unde duce an de an profitul înapoi, un miliard de euro la data de 1 ianuarie 2022 și i-a convertit în lei la cursul 1 eur = 4,948 lei, iar în urma conversiei în lei a obținut suma de… 4,948 miliarde. Banca austriacă a aruncat această sumă în piața românească, prin acordarea unor împrumuturi, cu o dobândă medie DAE de 12%, rezultată din calculul de mai sus. La 31 decembrie 2022, banca austriacă și-a retras din piață acel miliard de euro pe care l-a pus la treabă precum cămătarii în prima zi a anului. În urma capitalizării dobânzilor, banca a obținut în plus față de suma acordată un profit de… 593,760 milioane lei. La 31 decembrie 2022, capitalul de lucru inițial în cuantum de 4,948 miliarde lei – alături de dobânda câștigată, în cuantum de 593,760 milioane lei – a totalizat suma halucinantă de 5,541,760 miliarde lei! La cursul din 31 decembrie, respectiv 4,947 lei, asta înseamnă 1,120,226 miliarde de euro. Practic, banca o câștigat o dobândă mai mare de 12% la euro, sumă pe care – cel mai probabil – în Austria ar fi câștigat-o în șase ani, unde media dobânzilor la creditele ipotecare este de 2,2%.
Vedem astfel cum autoritățile statului român tolerează această haiducie cămătărească, nefăcând absolut nimic în privința acestor practici, abuzuri, lăsând clienții nu la voia, ci la mila acestor îmbogățiți peste noapte. Pe această logică, băncile asupritoare își vor dubla capitalul de lucru în următorii opt ani, ceea ce – matematic vorbind – înseamnă că românii vor sărăci… de opt ori mai mult față de sărăcia de acum. Nimic nu va opri aceste bănci să arunce pe piață sume din ce în ce mai mari!
Dacă ne-am lămurit cu BNR, în privința ANPC ne putem lua gândul total. Horia Constantinescu va invoca absența jurisdicției în domeniu și, în plus de asta, omul e într-o eternă campanie electorală. Până atunci, să urmărim cu interes bilanțurile băncilor începând din luna aprilie ca să vedem cum – în cea mai mare criză postdecembristă – au înregistrat profituri halucinante pe cârca proștilor.
P.S. O tanti care lucrează la o bancă austriacă mi-a relatat despre cum pleacă CU AVIOANELE sacii cu bani spre Österreichische Mutterbank.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google