Statisticile spun o poveste. Coșul de cumpărături spune alta. Peste jumătate de milion de români muncesc în două locuri — o cifră care crește constant. Iar motivul este simplu: un singur salariu nu mai ajunge. Aceasta nu este o problemă de lux sau de ambițe nerezonabile. Aceasta este criza tăcută a puterii de cumpărare, în care inflația oficială ascunde o realitate mult mai dură.
La doar 22 de ani, Rafael din București muncește non-stop. Luni până vineri lucrează în call center, iar în weekend devine recepționer la hotel. Între cursurile de Afaceri Internaționale și aceste două joburi, nu are pauze. Din ambele locuri de muncă obține aproximativ 6.100 de lei lunar — o sumă pe care o consideră „puțin peste medie”, dar absolut necesară pentru a-și construi viitorul în orașul în care costurile de trai cresc de la lună la lună. Rafael nu este o excepție. Potrivit datelor Inspecției Muncii, peste 500.000 de români au în prezent două sau mai multe contracte de muncă active. Și numărul acestora crește constant. Un sondaj realizat de o platformă de recrutare confirmă această tendință: unu din doi salariați consideră că un singur venit nu mai este suficient pentru a asigura un trai decent. Dar specialiștii avertizează că această soluție vine cu un cost ridicat. „Este extrem de epuizant. Tinerii ăștia sunt extrem de ambițioși, dar și cu două joburi — ele nu pot fi joburi de mare responsabilitate, deci cu salarii foarte mari. Eu insist pe un job și bun”, subliniază analistul economic Adrian Mitroi.
Contrar percepției că tinerii sunt cei mai interesați de joburi suplimentare, realitatea este diferită. Datele din piața muncii arată că majoritatea celor care aplică pentru un al doilea job, în general pentru joburi part-time, au peste 35 de ani. Sunt oameni aflați într-un punct de maturitate personală și profesională, care au rate, au copii, iar salariile lor poate nu au mai fost majorate în ultimul an. Scumpirile din ultimii ani și-au pus tot mai puternic amprenta asupra bugetelor familiilor. Potrivit unui sondaj realizat în rândul angajaților, 75% dintre respondenți spun că resimț o presiune financiară tot mai mare din cauza creșterii prețurilor. Iar 35% sunt dispuși să-și găsească un al doilea loc de muncă pentru a face față cheltuielilor. În același timp, jumătate dintre cei chestionați consideră că un venit net lunar de aproximativ 7.000 de lei le-ar asigura un trai decent și le-ar elimina nevoia unei surse suplimentare de câștig. „Avem nevoie de bani și de diversitate. Știți și dumneavoastră ce vremuri trăim. Un singur loc de muncă poate să nu mai ofere stabilitate cum oferea cândva. M-am gândit și mă gândesc la asta, la un venit suplimentar”, mărturisește una dintre persoanele intervievate.
În căutarea unor câștiguri în plus, tot mai mulți români se orientează către joburi part-time în domenii care oferă flexibilitate și acces rapid la venituri. Serviciile de ride-sharing, curieratul, industria HoReCa și sectorul alimentar se numără printre cele mai căutate opțiuni. Potrivit specialiștilor din recrutare, aceste activități pot aduce sume importante în plus față de salariul de bază — undeva până în 50% din salariul actual. Pentru mulți angajați, diferența poate însemna acoperirea ratelor, a cheltuielilor curente sau chiar posibilitatea de a economisi. Deși inflația a coborât oficial, iar Banca Centrală Europeană consideră că scumpirile sunt în mare parte sub control, mulți consumatori au impresia că fiecare vizită la supermarket costă aproape la fel de mult ca în perioada de vârf a crizei prețurilor. Motivul este simplu: o inflație mai mică nu înseamnă ieftiniri, ci doar că prețurile continuă să crească într-un ritm mai lent. Statisticile arată că inflația s-a temperat, dar alimentele nu s-au ieftinit. Prețurile continuă să crească, doar într-un ritm mai lent, după ce în ultimul deceniu s-au majorat cu peste 33% în Uniunea Europeană. Costurile mai mari cu salariile, producția și transportul, la care se adaugă tensiunile geopolitice și volatilitatea piețelor energetice, mențin presiunea asupra prețurilor.
În România, unde aproximativ un sfert din veniturile gospodăriilor este destinat hranei, impactul scumpirilor este resimțit mult mai puternic decât în multe state vest-europene. Povara este amplificată de faptul că familiile din Europa de Est alocă o parte mult mai mare din venit pentru hrană. În Germania, Luxemburg sau Țările de Jos, cheltuielile cu alimentele reprezintă doar în jur de o zecime din venituri. Din acest motiv, aceeași creștere a prețurilor produce efecte foarte diferite. Pentru milioane de familii din estul Europei, scumpirile alimentelor nu sunt doar o statistică economică, ci o presiune constantă asupra bugetului de zi cu zi.
După ce șocurile provocate de energie și blocajele din lanțurile de aprovizionare s-au estompat, o altă sursă de presiune asupra prețurilor a început să cântărească tot mai mult: costul forței de muncă. De la muncitorii agricoli și angajații din fabricile de procesare până la șoferii care transportă marfa și casierii din supermarketuri, salariile au crescut semnificativ în ultimii ani. Pentru angajați, aceasta este o veste bună. Pentru industrie, înseamnă costuri mai mari care, în cele din urmă, ajung să fie reflectate și în prețurile de la raft. Datele analizate de Banca Centrală Europeană arată că salariile din agricultură au crescut cu 6,2% în 2022 și au continuat să avanseze cu peste 5% și în 2023. Nici sectorul logistic nu a făcut excepție. În transport și depozitare, domenii esențiale pentru aprovizionarea magazinelor, salariile au urcat cu 4,3% în 2022 și cu 6,3% în primele nouă luni ale anului următor. Impactul nu este deloc neglijabil. Potrivit ING Research, forța de muncă reprezintă între 10% și 15% din costurile totale ale industriei alimentare. În același timp, raportul State of Grocery Europe 2026 realizat de McKinsey arată că, la nivel european, costurile salariale au crescut în medie cu 5,1% în 2025 — un ritm mult peste inflația alimentară de 2,2%.
Chiar când părea că presiunile asupra prețurilor încep să se domolească, noi valuri de scumpiri au reapărut în punctele-cheie ale lanțului alimentar. Datele Eurostat pentru primul trimestru din 2025 arată că prețurile produselor agricole au crescut semnificativ: laptele s-a scumpit cu 12,6%, ouăle cu 10,7%, iar cerealele cu 9,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Din cele 64 de produse alimentare monitorizate de Eurostat, doar opt au evitat scumpirile în 2025. Ciocolata s-a scumpit cu 17,8%, fructele congelate cu 13%, iar carnea de viață și vițel cu 10%. În cazul ouăelor, creșterile au fost și mai spectaculoase în unele state europene, ajungând la 29% în Cehia și 27% în Slovacia.
Banca Mondială a semnalat o creștere de aproape 46% într-o singură lună a prețului ureei, unul dintre cele mai importante îngrășăminte utilizate în agricultură. Scumpirea a fost legată de perturbările de pe piața energiei provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Din perspectiva Băncii Centrale Europene, efectele întârziate ale șocurilor de pe piețele internaționale ale materiilor prime continuă să se transmită către consumatori. Din acest motiv, instituția estimează că inflația alimentară va rămâne peste pragul de 2% inclusiv în 2027 — semn că presiunile asupra prețurilor sunt departe de a fi dispărut. De fiecare dată când prețurile cresc, acuzațiile de „lăcomie corporatistă” revin în prim-plan. Totuși, datele nu susțin pe deplin această explicație. Un studiu publicat în 2025, care a analizat aproape 89.000 de producători europeni de alimente și băuturi, a arătat că marjele aplicate peste costurile de producție s-au redus între 2013 și 2022. Nici retailerii nu par să traverseze o perioadă de prosperitate. Raportul McKinsey State of Grocery Europe 2026 indică o marjă medie de profit operațional de doar 2,8%, iar S&P Global estimează că peste jumătate dintre comercianții europeni nu reveniseră nici în 2025 la nivelurile de profit dinaintea pandemiei. Într-un sector cu marje atât de reduse, majorarea costurilor cu salariile, energia, materiile prime agricole ori ambalajele ajunge inevitabil să se regăsească în prețurile plătite de consumatori.
Specialiștii avertizează că declinul nivelului de trai s-a produs într-un ritm accelerat. În schimb, revenirea la stabilitatea financiară de odinioară va fi un proces mult mai dificil și de lungă durată. Analistul economic subliniază: „Presiunea pe curs, pe inflație va continua, iar joburile nu mai compenseaza în creștere nominală inflația. Cât de repede am pierdut prosperitatea asta, atât de greu o vom acapara înapoi”. Pentru milioane de români care muncesc două joburi, care alocă un sfert din venit pentru mâncare, care se tem că nu-și vor mai putea permite alimentele pe care și le doresc, aceasta nu este o statistică. Aceasta este viața de zi cu zi.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google