România se confruntă cu o dublă criză energetică la care autoritățile nu au un răspuns pregătit. Pe de o parte, conflictul din Orientul Mijlociu perturbă piețele globale de țiței de săptămâni întregi. Pe de altă parte, Kazahstanul — principalul furnizor de petrol al României — a suspendat livrările prin terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiysk, după atacuri asupra unor petroliere în Marea Neagră. Confluența celor două crize expune o fragilitate structurală pe care România o ignoră de ani buni.
Cifrele sunt edificatoare. Aproximativ 63% din totalul importurilor de țiței al României provine din Kazahstan. Tradus în termeni operaționali, asta înseamnă că aproape jumătate din întregul volum de petrol brut procesat în rafinăriile românești este de origine kazahă. Nu este vorba despre o dependență marginală care poate fi acoperită cu ușurință din alte surse — este vorba despre coloana vertebrală a aprovizionării cu carburanți a țării. Efectele concrete sunt previzibile și severe. Cel mai direct impact se va resimți la pompă. Analiștii avertizează că prețul carburanților poate urca spre și chiar peste pragul de 10 lei pe litru, față de nivelurile actuale. O astfel de escaladare nu ar fi un simplu inconvenient — ar fi un șoc pentru o economie în care transportul rutier este dominant și în care prețul combustibilului se transmite rapid în costul tuturor bunurilor și serviciilor. România se află deja într-un context de presiune inflaționistă și de austeritate fiscală; o explozie a prețului la pompă ar lovi simultan consumatorul final, sectorul agricol aflat în plin sezon de recoltă — dependent de motorină pentru combine și utilaje — și operatorii de transport, cu efect în lanț asupra… CITEȘTE CONTINUAREA!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google