Criză în agrobusiness-urile românești: Au DISPĂRUT specialiștii

Lipsa forţei de muncă specializate este cea mai acută problemă cu care se confruntă agrobusinessurile româneşti, unde lucrează circa 850.000 de fermieri, dintre care 275.000 femei, scrie Ziarul Financiar. Managerii de ferme spun că percepţia tinerilor despre sectorul agricol a fost deformată după 1990 şi, deşi acum se face agricultură performantă, cu utilaje de utimă ge­ne­raţie şi sateliţi, măsurile pentru schimbarea imaginii proas­pe­telor generaţii sunt minime şi târzii.

Astăzi, percepţia oamenilor cu privire la agricultură este rămasă cu mulţi ani în urmă. Agricultura nu mai este o îndeletnicire, este o ştiinţă. Să produci hrană sănătoasă pentru societate este la fel de onorabil ca şi când tratezi un om de o boală. (…) Astăzi ne plângem că nu avem tehnicieni şi mecanizatori, dar între 1990 şi 2000 s-a produs o ruptură în agricultură, liceele agricole au început să rămână fără elevi şi nu s-au luat măsuri la timp“, a spus Nina Gheorghiţă, acţionar şi director tehnic în cadrul companiei Triagroexim.

Ea a fost prezentă în cadrul ediţiei din 8 martie a emisiunii ZF Agropower, dedicată femeilor din agrobusiness. Nina Gheorghiţă a pornit afacerea alături de soţul său în 2010, când, ambii agronomi la bază, angajaţi în multinaţionale, au văzut oportunitatea de a investi într-o fermă aflată în dificultate, scoasă la executare. În prezent, doar 57 din şcolile profesionale sunt preponderent agricole, însă sunt clase de agricultură în 190 de licee. Cu toate acestea, în urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unităţi şcolare cu profil agricol în România, potrivit datelor de la Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

Irina Florea, administratorul companiei Agro Vision, care se ocupă cu pomicultura în judeţul Băcău, realizând şi sucuri sub brandul Mere de Iteşti, spune că din 2020 încearcă să găsească persoane care să i se alăture în afacere, dar consideră că este nevoie de o abordare mai amplă pentru a atrage tinerii în acest sector:

Este nevoie de o abordare mai amplă, în primul rând din perspectiva modelelor. Agricultura nu este statuată la nivelul la care ar trebui să fie. Cred că noi, asociaţiile, trebuie să facem mai mult lobby la Ministerul Educaţiei şi la Ministerul Agriculturii, să specializăm tinerii şi să adaptăm profesiile la nevoile actuale“, a menţionat ea.

Aceasta s-a alăturat soţului său în afacere în urmă cu 7-8 ani, ea fiind la bază economist. Antreprenoarea adaugă că anul trecut nu a primit niciun CV de la vreun proaspăt absolvent, dar a primit cereri de la zilieri care înainte lucrau în străinătate, însă este nevoie de forţă de muncă specializată, nu forţă de muncă necalificată.

O măsură pe care ar trebui să o ia statul este formarea profesională. Nu putem să dăm utilaje care costă între 250.000 şi 500.000 de euro pe mâna unor angajaţi care nu au capacitatea de a le utiliza. Nu putem să mergem mai departe fără specialişti şi cred că învăţământul agricol ar trebui sprijinit mai mult, iar stagiile de practică ar trebui să fie obligatorii“, a afirmat Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), prezentă în cadrul aceluiaşi eveniment. Ea susţine că angajatorii îşi doresc să vadă în CV-ul unui tânăr care a finalizat studii superioare în domeniu că a făcut un proiect de cercetare în timpul facultăţii, că a lucrat într-o fermă şi în ferma respectivă a avut anumite sarcini şi responsabilităţi: „Ne-am dori să vedem lucruri concrete, însă nu e vina tinerilor că nu ştiu, e vina sistemului că nu e bine organizat.“

Anul trecut dintre toate CV-urile pe care le-am primit, cel mai bun a fost de la un tânăr student din Franţa, care şi-a manifestat interesul de a face un stagiu de practică în România. Se vedea orientarea către acest domeniu, se vedea că a mai făcut stagii, că ştia ce vrea cu adevărat. Asta mi-a făcut să-mi dau seama cât de mult avem de lucru în România”, a precizat ea.

Emilia Gillard, administrator al Colina Verde, companie ce cultivă cereale, în special soia, crede că Franţa este un etalon în ceea ce priveşte formarea profesională şi includerea stagiilor de practică în programa şcolară:

Cunosc mai multe exemple în care un elev sau un student care îşi alege acest drum va trebui să facă în fiecare an anumite stagii de practică şi să meargă în ferme din diverse ţări europene să înveţe în funcţie de specializarea pe care şi-a ales-o”, a menţionat ea.

În România există un deficit de personal de 10-15% în agrobusiness, conform datelor estimate de reprezentanţii asociaţiilor de profil din piaţă.

PE ACELAȘI SUBIECT:

DISTRIBUIE ARTICOLUL!
  •  

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *