Conflictul escaladant dintre SUA, Israel și Iran a declanșat o criză energetică fără precedent la nivel global. Piețele mondiale reacționează violent, iar România se pregătește pentru scumpiri masive ale combustibililor. Analiștii avertizează că petrolul ar putea atinge 150 de dolari pe baril dacă tensiunile continuă să se intensifice.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), prețul motorinei în România ar putea ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai, dacă conflictul din Orientul Mijlociu continuă și Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Evoluția este determinată de creșterea cotațiilor petrolului Brent și a prețurilor motorinei pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers (ARA). Dumitru Chisăliță, președintele AEI, explică mecanismul: „În mod normal există o relație directă între aceste elemente: Brent – Motorina ARA – Motorina România. Hub-ul ARA este referința europeană pentru produsele rafinate, iar evoluția prețului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către piețele regionale, inclusiv România.”
Din păcate, un astfel de eveniment ne zdruncină mai tare decât pe alte ţări
Creşterea cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale va alimenta inflaţia în România în lunile următoare şi va pune presiune asupra bugetelor familiilor, în contextul dependenţei ridicate de carburanţi fosili şi al investiţiilor insuficiente în alternative energetice, a declarat pentru AGERPRES profesorul universitar de economie Cristian Păun.
Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineaţa cu aproape 19%, la 111 dolari, după ce crescuse deja cu aproximativ 28% săptămâna trecută, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever pieţele energetice şi afecta creşterea economiei mondiale.
„Mă aştept la o stabilizare a acestui preţ în perioada următoare şi, încet-încet, dacă lucrurile se rezolvă acolo, preţul petrolului să îşi revină. Ce impact are în momentul de faţă această creştere de preţ în România? Cu siguranţă va alimenta inflaţia. Cel puţin în aceste luni din an, inflaţia va fi mai mare decât a fost prognozată. Noi ne aşteptam ca preţurile să se tempereze încet-încet, mai ales către a doua jumătate a anului, şi să vedem preţuri mult mai mici faţă de anul anterior. Din păcate, un astfel de eveniment ne zdruncină mai tare decât pe alte ţări, pentru că nu suntem foarte pregătiţi şi nu avem acea independenţă energetică faţă de hidrocarburi pe care o au alte state, care au investit masiv în electric, în baterii şi în tot felul de soluţii alternative – transport în comun electrificat, piste de biciclete şi aşa mai departe”, a menţionat Cristian Păun.
Potrivit acestuia, România nu a făcut astfel de investiţii, astfel încât dependenţa energetică a ţării noastre de hidrocarburi este foarte mare. Totodată, el a subliniat că parcul auto din România este mult îmbătrânit faţă de media Uniunii Europene, ceea ce înseamnă consumuri mai mari de carburanţi fosili, de hidrocarburi, faţă de alte ţări.
„Asta va duce cu siguranţă la o sărăcire şi mai mare a românilor şi, evident, la o presiune şi mai mare pe bugetul fiecărei familii, iar fără reacţii din partea noastră, fără o adaptare la această situaţie, problema va fi destul de complicată. Trebuie să înţelegem că, încet-încet, transportul urban va trebui să se bazeze mai mult pe maşini electrice, pe biciclete, pe trotinete, pe mersul pe jos, pe transportul în comun şi mai puţin pe aceste maşini alimentate de hidrocarburi. Este nevoie de o infrastructură şi mai bună a tot ceea ce înseamnă staţii de încărcare electrice, inclusiv pe spaţiile publice. De asemenea, sunt necesare mai multe facilităţi reale pentru românii care îşi instalează panouri solare şi care îşi caută această independenţă energetică prin investiţiile pe care le fac. Deocamdată, noi suntem destul de amatori în tot ceea ce înseamnă politici publice care să ne salveze şi să ne facă mai rezilienţi în faţa unor astfel de crize”, a mai spus Cristian Păun.
În opinia sa, dacă conflictul se rezolvă repede, este foarte probabil ca lucrurile să revină la normal. În schimb, dacă conflictul se prelungeşte, probabil că preţul se va stabiliza undeva în jurul valorilor de astăzi o bună perioadă de timp, iar atunci va trebui ca fiecare dintre noi să găsim soluţii la aceste preţuri foarte mari de la pompă.
„Sigur că şi statul poate face ceva: poate să reducă fiscalitatea pentru aceste produse de energie, gaz şi combustibil, mai ales pentru agricultură; poate avea în vedere scăderea accizei, fără nicio urmă de îndoială. Este o soluţie foarte bună, doar că pentru această scădere de acciză trebuie să obţinem aprobare din partea Uniunii Europene. Sau poate, dacă lucrurile merg spre mai rău, să regândească aplicarea TVA la aceste produse şi să vină cu un TVA diferenţiat, astfel încât o perioadă să nu plătim acest TVA mare, să plătim un TVA de 10%, pentru toate aceste produse. Poate şi o acciză mai mică şi, în felul acesta, am ţine preţurile sub control şi am evita un puseu inflaţionist suplimentar, care ne-ar genera probleme şi mai mari decât avem în momentul de faţă”, a adăugat profesorul universitar de economie.
Scumpirea petrolului se va reflecta în preţuri, în condiţiile în care produsele sunt transportate, iar cele agricole sunt realizate cu ajutorul carburanţilor: „Toate aceste elemente vor ajunge, într-un final, în preţ, însă nu într-un procent imens, pentru că, pe lângă costul de transport, mai sunt şi alte costuri. Procentul nu va fi neapărat foarte mare şi pentru că românii nu mai prea pot scoate din buzunar bani pentru a plăti preţurile la care se gândesc antreprenorii, luând în considerare toate aceste costuri mărite. Nu este uşor nici pentru antreprenor să includă în preţ toate aceste majorări de costuri pe care le are. Acum statul discută chiar ideea de a creşte şi salariul minim, care ar fi o decizie greşită. După ce există o presiune foarte mare dinspre energie, gaz, petrol şi carburanţi, să mai creşti şi salariul minim este o idee extrem de păguboasă”, susţine economistul.
În opinia sa, crizele geopolitice din zonele bogate în resurse energetice arată cât de vulnerabile rămân economiile dependente de petrol şi gaze: „Eu nu înţeleg de ce nu am învăţat de la războiul din Ucraina că aceste naţiuni care stau pe rezervele de petrol şi de gaz ale lumii nu sunt deloc pacifiste şi liniştite şi că va exista permanent o problemă, iar ea se va acutiza pe măsură ce aceste resurse devin tot mai rare. Este, cum să spun eu, nătâng să crezi că viitorul va aparţine tot maşinilor pe hidrocarburi, pe combustibili fosili, şi că nu trebuie să facem absolut nimic pentru a remedia această problemă. Din punctul meu de vedere, situaţia va fi dificilă în perioada următoare pentru fiecare român”, a subliniat Cristian Păun.
Totodată, el şi-a exprimat speranţa că soluţionarea conflictului se va produce destul de rapid, iar Iranul va ceda în faţa presiunilor internaţionale – şi vom vedea o schimbare de regim, pentru că „acel regim terorist, tiranic, nu este deloc dătător de linişte şi speranţă şi s-a văzut cât de mult rău poate face Orientului Mijlociu”. „Loviturile acestea pe care Iranul le dă astăzi ţărilor din regiune sunt destul de lipsite de logică şi mult îmbibate de terorism şi teroare. Iranul nu produce foarte mult petrol acolo; el produce cam 10% din producţia de petrol a Orientului Mijlociu. Cel mai mult produc în momentul de faţă Arabia Saudită, împreună cu Emiratele Arabe Unite, Kuweit, respectiv Qatar şi Irak. Ei împreună produc peste 60% din petrolul regiunii, din care cel mai mult produce Arabia Saudită, dar avem această problemă a strâmtorii de acolo. Noi nu ne alimentăm din acea strâmtoare; avem o sursă alternativă, Azerbaidjan, care nu are legătură cu acest conflict. Avea legătură mai degrabă cu atacarea Ucrainei de către Rusia, fapt pentru care atunci preţurile au crescut mai mult, chiar dacă creşterea preţului petrolului pe piaţa globală nu a fost atât de mare. Deja am depăşit acel prag maximal, suntem la 120 de dolari barilul, faţă de 117, maximumul de atunci, dar atunci am avut o creştere la pompă a preţului mult mai mare decât ce vedem astăzi, tocmai pentru că sursele noastre de aprovizionare nu depind atât de mult de Orientul Mijlociu, aşa cum depindeau atunci. Atunci eram, ca şi acum, dependenţi destul de mult de Azerbaidjan, care nu este neapărat în zona directă de conflict”, a explicat Păun.
Viteza cu care prețurile petrolului au crescut în ultimele zile este principalul motiv de îngrijorare. Săptămâna trecută, barilul se tranzacționa între 75 și 80 de dolari. Luni, în tranzacțiile asiatice, a atins un maxim de aproximativ 116 dolari. Deși ulterior cotația a coborât în jurul valorii de 106 dolari, volatilitatea rămâne extrem de ridicată. Peter McGuire, CEO al Trading.com Australia, declară: „Cel mai important lucru în acest moment este viteza în ceea ce privește creșterea. Variațiile de volatilitate pe parcursul unei anumite ore sunt pur și simplu dramatice. Acest lucru va afecta consumatorii și, pe termen lung, inflația, dacă situația va dura săptămâni sau chiar o lună.”
Analiștii AEI au elaborat trei scenarii pentru evoluția prețurilor: Scenariul pesimist presupune o creștere de 80% în primele 10 zile de conflict și un avans total de aproximativ 117% în următoarele 80 de zile. În acest caz, prețul motorinei în hub-ul ARA ar putea ajunge la circa 2.850 dolari pe tonă, iar petrolul Brent ar putea atinge aproximativ 180 de dolari pe baril. Scenariul mediu, considerat cel mai probabil, presupune o creștere similară celei din primele 10 zile ale conflictului, respectiv de aproximativ 79%. Cotația petrolului Brent ar urca la 120-135 de dolari pe baril, iar motorina în România ar ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru. Scenariul optimist, care indică o creștere de aproximativ 20%, presupune o evoluție moderată a cererii și stabilitate în producția globală de petrol.
Creșterea rapidă a prețurilor este alimentată de temerile legate de blocarea aprovizionării cu petrol din Golful Persic. Transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, s-a oprit aproape complet. În Irak, producția celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane înainte de conflict. Kuweitului, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol și ale producției de rafinerie. Motorina este mai volatilă decât benzina, deoarece are o cerere industrială și logistică mai ridicată, stocurile sunt mai reduse, iar marjele de rafinare fluctuează mai puternic. Un model simplificat indică faptul că o creștere de 10% a cotației petrolului Brent se poate traduce într-un avans de 12-15% al prețului motorinei în hub-ul ARA și într-o majorare de aproximativ 8-10% a prețului la pompă în România.
Guvernele din întreaga lume iau măsuri drastice pentru a bloca efectele conflictului. Croația a impus prețuri plafonate pentru vânzarea cu amănuntul a combustibilului, cu benzina Eurosuper plafonată la 1,50 euro pe litru și motorina Eurosuper la 1,55 euro. Coreea de Sud a anunțat introducerea unui plafon similar pentru prima dată în aproape 30 de ani. Japonia s-a pregătit pentru o eventuală eliberare din stocurile strategice de petrol. Bangladesh, care depinde de importuri pentru 95% din necesarul de energie, a decis închiderea tuturor universităților și a impus limite zilnice asupra vânzărilor de combustibil. Compania națională de petrol Bangladesh Petroleum Corporation a declarat că dacă ar putea reduce consumul cu 25%, țara va mai avea motorină pentru 14 zile. Vietnam intenționează să elimine tarifele de import pentru combustibili. Indonesia va crește suma alocată subvențiilor pentru combustibili în bugetul de stat. China a cerut rafinăriilor să înceteze semnarea de noi contracte pentru exportul de combustibil. Miniștrii de finanțe din G7 vor discuta luni despre posibilitatea unei scoateri coordonate de petrol din rezervele strategice.
În timp ce prețul barilului de petrol depășea 115 dolari, președintele american Donald Trump a asigurat pe Truth Social că prețurile petrolului „vor scădea rapid odată ce distrugerea ameninței nucleare iraniene va fi finalizată”. Trump a declarat că această creștere este „un preț foarte mic de plătit pentru pacea și securitatea Statelor Unite și a lumii”, adăugând: „Numai proștii pot gândi altfel!” Vineri, Agenția Americană pentru Dezvoltare DFC a anunțat punerea în aplicare a unui mecanism de reasigurare pentru a facilita acoperirea riscurilor legate de trecerea Strâmtorii Ormuz, în valoare de până la 20 de miliarde de dolari. Secretarul american al energiei, Chris Wright, a prevăzut o revenire a traficului la normal „într-un viitor relativ apropiat”, dar informațiile din presă menționează doar trecerea câtorva nave identificate ca fiind chinezești.
Piața petrolului rămâne extrem de volatilă. Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi, ci cât de repede și cât de mult. Consumatorii și economia locală trebuie să se pregătească pentru o perioadă de incertitudine și presiuni inflaționist semnificative.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google